Binecuvântarea Euharistică

Preotul: Binecuvântat este Dumnezeul nostru, totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Dumnezeu este Domnul şi ni S-a arătat nouă, binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului (vers 8).

Binecuvântat eşti, Cristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce, din înălţime coborându-Te, Te-ai jertfit pentru noi şi, dorind să petreci pururea cu noi, în Taina Iubirii viu Te-ai ascuns, pâine de viaţă pentru noi făcându-Te. Mântuieşte-ne pe noi, servii tăi, cei ce cădem la Tine cu lacrimi şi strigăm: Isuse, Fiul lui Dumnezeu, îndură-Te spre noi.

Se cântă Te ador, Isuse–

n acest timp preotul scoate ciboriul cu Sfânta Taină pe Antimisul desfăcut şi cădeşte pe el).

După cântare:

Preotul: Îndură-Te spre noi, Dumnezeule, după mila Ta cea mare, ne rugăm Ţie, auzi-ne şi Te îndură spre noi.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Isuse Cristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce petreci în această Taină a iubirii şi priveşti spre cele umilite, priveşte cu blândeţe şi milă spre poporul Tău care stă înainte, iubitorule de oameni, ne rugăm Ţie, auzi-ne şi Te îndură spre noi.

Poporul: Doamne, îndură-te spre noi.

Preotul: Isuse, Mântuitorul nostru, adu-Ţi aminte şi de mireasa Inimii Tale, Biserica Ta, şi păzeşte-o în pace şi unire; apăr-o de toate uneltirile vrăjmaşe şi fă să vină sub ocrotirea ei blândă toate popoarele, ca toţi să fie o turmă şi un păstor, ne rugăm Ţie, auzi-ne şi Te îndură spre noi.

Poporul: Doamne, îndură-te spre noi.

Preotul: Isuse, Stăpânul nostru ceresc, adu-Ţi aminte de Preafericitul Părintele nostru Papa (N), de Înalt Preasfinţitul nostru Arhiepiscop şi Mitropolit (N), de Preasfinţitul nostru (Arhi) Episcop (N), de toată ceata preoţească şi călugărească şi de toţi fraţii noştri dreptcredincioşi, ne rugăm Ţie auzi-ne şi Te îndură spre noi.

Poporul: Doamne, îndură-te spre noi.

Preotul: Isuse, Fiul lui Dumnezeu, adu-ţi aminte de tot sufletul de creştin necăjit şi obosit, căruia îi trebuie îndurarea şi ajutorul Tău; păzeşte în pace şi unire căsătoriile, pe copii creşte-i, îndreaptă tinereţile, bătrâneţile întăreşte-le, mângâie-i pe cei slabi de inimă, însoţeşte-i pe cei ce călătoresc, ajută-le pe văduve, apără-i pe orfani, vindecă-i pe cei bolnavi şi adu-Ţi aminte de toţi cei ce sunt în robie amară şi în orice asuprire, necaz şi tulburare, de toţi cei ce ne iubesc şi de cei ce ne urăsc şi de cei ce ne fac bine; adu-Ţi aminte şi de cei ce ne-au poruncit nouă, nevrednicilor, să ne rugăm pentru ei şi de tot poporul Tău, ne rugăm Ţie, auzi-ne şi Te îndură spre noi.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Isuse, Dumnezeul sufletelor şi al trupurilor, adu-Ţi aminte şi de părinţii şi fraţii noştri şi de toţi dreptcredincioşii creştini mai înainte adormiţi şi odihneşte-i unde străluceşte lumina feţei Tale, ne rugăm Ţie, auzi-ne şi Te îndură spre noi.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Isuse, Mântuitorule bun, auzi-ne pe noi, căci blând şi îndurător eşti, şi trimite poporului Tău binecuvântarea Ta, ne rugăm Ţie, auzi-ne şi Te îndură spre noi.

Poporul: Doamne, Îndură-Te spre noi.

Preotul: Că milostiv şi iubitor de oameni eşti, Cristoase Dumnezeule, şi Ţie mărire Îţi înălţăm, Părintelui Tău fără de început şi Preasfântului, bunului şi de viaţă făcătorului Tău Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

(Apoi preotul cântă următoarea cântare, în timp ce toţi îngenunchează):

Cu noi este Dumnezeu, înţelegeţi neamuri şi vă plecaţi, căci cu noi este Dumnezeu.

Poporul: Cu noi este Dumnezeu, înţelegeţi neamuri şi vă plecaţi, căci cu noi este Dumnezeu.

Preotul: Ceata cerească Te laudă şi zice: Sfânt (aici preotul tămâiază de trei ori Sfânta Taină), Sfânt, Sfânt e Domnul Sabaot, plin este cerul şi pământul de mărirea Ta.

Poporul: Cu noi este Dumnezeu…

Preotul: Ceata cerească Te laudă şi zice: Sfânt, Sfânt, Sfânt e Domnul Sabaot, plin este cerul şi pământul de mărirea Ta (şi cădeşte ca mai sus).

Poporul: Cu noi este Dumnezeu…

Preotul: Ceata sfinţilor Îngeri şi Arhangheli, cu toate Puterile cereşti Te laudă şi zice: Sfânt, Sfânt, Sfânt e Domnul Sabaot, plin e cerul şi pământul de mărirea Ta (şi cădeşte ca mai sus).

Poporul: Cu noi este Dumnezeu…

Preotul: Preaiubite Isuse, izvor nesecat al iubirii, Tatăl îndurării şi Dumnezeul mângâierilor, atât de vrednic de iubire şi atât de puţin iubit; iată, noi cu umilinţă cădem înaintea Ta şi oferim Sfintei Tale Inimi dumnezeieşti, străpunsă de suliţă şi mistuită de focul iubirii, cinstire, mărire şi închinare. Dorim să-Ţi oferim ispăşire pentru toate vătămările şi necuviinţele câte le primeşti Tu în această Preasfântă Taină a iubirii, atât din partea noastră cât şi din partea tuturor oamenilor. Dorim să mângâiem cu rugăciunile noastre dumnezeiasca Ta Inimă Care, după atâta iubire, Se vede răsplătită cu nemulţumire atât de mare. Ne propunem cu tărie să nu Te mai întristăm cu păcatele şi necuviinţele noastre. Totodată însă Te rugăm, preaiubită Inimă a lui Isus, să ne dai putere să biruim toate piedicile şi să rămânem statornici în bine până la sfârşit. Fă, preabunule Isuse, ca numele nostru să fie întipărit de-a pururi în Inima Ta dumnezeiască. Dă-ne să aflăm în ea scăpare sigură în orice clipă a vieţii noastre, tărie în strâmtorări, scut în vreme de ispită, ajutor şi sfat în lupta noastră sufletească, o adâncă pace în ceasul morţii, iar după moarte bucurie veşnică, împreună cu Tine. Amin.

Poporul: Sfânt, Sfânt, Sfânt e Domnul Sabaot, plin este cerul şi pământul de mărirea Lui. Osana Celui de sus. Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului. Osana Celui de sus.

(Pe parcursul acestei cântări preotul se urcă la altar şi, făcând o adâncă închinare, ia ciboriul cu Sfânta Taină în mână şi, sfârşindu-se cântarea, se întoarce cu faţa către popor şi stând în uşile împărăteşti binecuvântează în tăcere şi solemn poporul, în timp ce, unde este în uz clopoţelul, se dau semne line şi rare cu el. Apoi preotul se întoarce spre altar, aşază Sfânta Taină în chivot, iar poporul începe să cânte, ridicându-se şi stând în picioare.)

Poporul: Pe Tine Te lăudăm, pe Tine Te binecuvântăm, Ţie-Ţi mulţumim, Doamne, şi ne rugăm Ţie, Dumnezeului nostru.

(În timpul cântării preotul aşază Sfânta Taină în chivot).

Preotul: Mărire Ţie, Cristoase Dumnezeule, speranţa noastră, mărire Ţie

Cantorul: Mărire Tatălui şi Fiului şi Spiritului Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Doamne, îndură-Te spre noi. Părinte, binecuvântează.

Preotul: Cel ce în nemărginita Sa iubire de oameni a binevoit să se coboare şi să petreacă împreună cu noi în Taina iubirii, Cristos, adevăratul nostru Dumnezeu, pentru rugăciunile Preacuratei Sale Mame şi ale tuturor Sfinţilor, să Se îndure şi să ne mântuiască pe noi, ca un bun şi iubitor de oameni.

Poporul: Amin.

(din “Cartea de rugăciuni” sub îngrijirea pr. prof. Anton Goţia,
Editura Viaţa Creştină, Cluj-Napoca, 1996
)

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *