Familia şi mass media

O analiză pertinentă a fenomenului mass-media în raport cu familia şi dezvoltarea ei presupune o provocare foarte serioasă de a păstra obiectivismul între un partizanat pro-mass-media (care consideră informaţia ca fiind absolut necesară, cât mai proaspătă, cât mai variată, cât mai relevantă) şi o poziţie care vede mai ales partea goală a paharului (promovarea non-valorilor, a bârfei, calomniei, pornografiei, limbajului suburban etc.).

Prin urmare va trebui să trecem în revistă ambele faţete ale problemei, cu inerentele legături cu viaţa de familie, cu dezvoltarea copiilor, a relaţiilor dintre membrii familiei, etc.

În perioada studenţiei, unul dintre profesorii de teologie numea televizorul „tabernacolul electronic”, semn al prezenţei constante în casele noastre şi semn al „adorării” pe care banalul ecran îi primeşte din partea consumatorilor. În condiţiile în care studii recente vorbesc despre mai bine de 6 ore petrecute zilnic în faţa televizorului, fina ironie n-ar mai trebui să mire pe nimeni.

Dorim să fim informaţi, vrem să fim la curent cu toate noutăţile, chiar dacă aceste ştiri nu ne ajută cu nimic (vă mai amintiţi ce nebunie a creat profeţia maya şi anul 2012?). Şi atunci se recurge la ziare, televizor sau internet, pentru acces imediat şi consistent. „Scientia potentia est” postula Sir Francis Bacon (nu se ştie sigur dacă a fost el primul care a lansat această maximă sau Thomas Hobbes), cunoaşterea înseamnă putere, deci pentru a fi puternici trebuie să absorbim informaţii, din orice domeniu, la orice oră. Ne justificăm astfel orele petrecute în fotoliu, în faţa calculatorului, ostoind setea, curiozitatea, impulsul de a cunoaşte.

Categoric avem ce învăţa din ceea ce vedem şi citim, atât ca adulţi cât şi ca şi copiii. Există o serie de emisiuni informative riguros realizate, ştiinţifice, atractive, utile (pot fi urmărite pe canale serioase gen Discovery Channel, National Geographic, History Channel, etc.), copiii pot fi realmente provocaţi de anumite seriale pentru ei, desene animate cu tâlc, cu morală, cu mesaj educativ (părinţii pot alege liniştiţi Boomerang, JimJam sau MiniMax, sunt canale pentru copii care nu oferă desene animate violente), spectacole, muzică. Cărţile în format electronic sunt mai accesibile decât oricând, iar smartphone-urile moderne facilitează accesul la portalurile de ştiri şi reportaje. Canale precum Mezzo ne trimit din fotoliul umil al camerei de zi în sălile de concerte de la Milano sau Sydney. Ca să nu mai vorbim de internet, de muzee interactive disponibile online, de bibliotecile Vaticanului sau ale institutelor de teologie, surse de informaţii inepuizabile şi nepreţuite pentru căutătorul însetat de cunoaştere. Avem la îndemână reviste religioase, istorice, geografice, culinare, putem colecţiona insecte, maşini, construim vapoare sau machete auto telecomandate, o varietate uimitoare de informaţii teoretice şi practice la îndemâna tuturor.

Nu putem face abstracţie de rolul şi importanţa jurnaliştilor serioşi, delimitaţi de mass-media de nişă, care formează opinii, răspund la provocări, sunt gata să discute şi să accepte criticile. Îi putem aminti pe un Ion Cristoiu (în vremurile bune la Evenimentul Zilei), pe un Cristian Ţopescu, un Tudor Vornicu, Cristian Tudor Popescu sau mai tinerii Dan Filotti, Radu Paraschivescu, chiar şi acidul Radu Banciu (ca să-i menţionăm doar pe cei din zona laică a presei). Iar pe lângă aceştia mai sunt o sumedenie de oameni bine pregătiţi, cu coloană vertebrală, dornici să atragă atenţia, să critice constructiv, să ofere sugestii şi soluţii.

Lăsând în urmă aceste elemente pozitive sumar trecute în revistă, să vedem şi părţile negative, cele pe care va trebui să le evităm, pe care trebuie să le anticipăm pentru a scăpa de efectele lor teribil de nocive.

Consumul excesiv de mass-media poate dăuna sănătăţii, chiar dacă ceea ce se consumă este bun în sine. Ne referim aici la orele nenumărate pierdute în faţa televizorului şi calculatorului, la lumea virtuală şi ruptă de realitate în care ajunge să trăiască persoana blocată în fotoliu, la sedentarism şi obezitate, la probleme de circulaţie sangvină şi vedere, la lipsa capacităţii de imaginaţie şi abstracţie a celui bombardat cu imagini şi culori, la deficienţe în a relaţiona cu restul familiei, la neglijarea îndatoririlor domestice, la lipsa timpului dedicat cu generozitate copiilor, partenerului de viaţă, rugăciunii, meditaţiei, etc.

Atenţie la pasiunile care lasă urme, dar mai ales la timpul care, odată pierdut, nu se mai întoarce. Pentru amatorii de sport, filme sau ştiri, timpul îşi pierde sensul şi limitele, mai ales că au apărut canale exclusive dedicate acestor pasiuni, iar internetul este plin de posibilităţi. Obsesiile sunt astfel hrănite şi alimentate la modul cel mai serios, dezumanizant, individualist şi egoist.

Pentru extrem de multă lume ziarele şi mai ales televizorul constituie o sursă de nervi şi păcate. Multe persoane urmăresc dezbaterile politice, se enervează, înjură, ca şi când astfel ar rezolva din probleme, astfel cineva ar ţine cont de poziţia lor, de părerile şi zbaterile lor, de ceea ce îşi doresc sau de cum văd ei soluţiile pentru anihilarea crizei mondiale, de pildă. Campaniile electorale, cu promisiunile de moment şi minciunile mai mult sau mai puţin evidente au capacitatea de a ridica tensiunea, de a pricinui nervi, discuţii contradictorii, duşmănii, certuri, batjocură, lovituri incorecte, lipsă de fairplay.

Un alt aspect negativ de care familia trebuie să ţină cont atunci când consumă ceea ce oferă mass-media îl constituie promovarea non-valorilor. Tânăra generaţie află că nu merită să facă şcoală pentru a avea bani, a fi de succes, că totul este posibil, că prietenii în poziţii înalte te pot scăpa de probleme, că un amărât de om simplu de la ţară care fură o găină este aruncat în „ocnă” câţiva ani, iar unul care face „inginerii financiare” şi devalizează o bancă este felicitat pentru inteligenţă şi abnegaţie.

Scandalurile sunt la ordinea zilei, satisfăcând setea de cunoaştere şi voyeurismul românilor, curioşi nevoie mare de ultimele noutăţi mondene: cine cu cine s-a căsătorit, de cine a divorţat, cine şi ce fel de operaţii estetice de îmbunătăţire a făcut şi cine le-a plătit, ce vedete au mai chefuit şi pe unde, care este destinaţia de vacanţă a unor sportivi plătiţi cu salarii indecent de mari. Informaţii pe care cu greu le putem numi aşa, de fapt mizerii şi abjecţii care deformează şi îndobitocesc. Gunoaiele unora sunt hrana altora, şi stăm uimiţi să admirăm luxul în care pot trăi unii, lipsa de activitate, plictiseala cauzată de lipsa unui serviciu, viaţa de club şi fiţe, admirăm şi ne permitem doar să visăm la aşa ceva, la un soţ bătrân dar bogat. Mass-media e cea care dă naştere unor atare monstruozităţi tocmai prin faptul că le promovează, le dă importanţă, le vinde cu mult fast celor care nu sunt capabili să vadă mai departe de ambalajul atractiv şi strălucitor al kitschului şi non-valorii.

Am ajuns să primim sfaturi de la vedete cu trei clase, care îşi asumă calităţi de mare excepţie, am ajuns să fim educaţi de „orbi” care nu văd drumul nici pentru ei, darămite să mai şi îndrume pe alţii. Bunul simţ a dispărut de mult, atât din apanajul posturilor TV sau ziarelor de nişă care caută exclusiv audienţa şi fac tot ceea ce este posibil să o sporească, cât şi dintre calităţile neaveniţilor dispuşi să se facă cunoscuţi bălăcărindu-se ca la uşa cortului, spălând în public rufe murdare.

Non-valoarea, scandalul, bârfa, calomnia, limbajul licenţios, jignirile sunt doar o parte din mizeriile pe care trebuie să le evităm în mass-media. Părinţii au aici un dublu rol în dezvoltarea armonioasă a copiilor. În primul rând trebuie să ofere un exemplu sănătos de consumatori de media de calitate (de pildă, nu-i poţi cere copilului să fie discret, decent, cu bun simţ când citeşti reviste de scandal şi can-can în văzul tuturor, nu ai cum să-ţi doreşti să devină un fin meloman, iubitor de Vivaldi sau Domingo dacă tu asculţi doar manele sau în cel mai bun caz muzică populară). Iar în al doilea rând trebuie să monitorizeze atent conţinutul informaţiilor la care are acces tânăra generaţie. Mulţi părinţi cred că le fac un bine copiilor dacă-i lasă la televizor să vadă ce vor ei, fără a-i supraveghea. Televizorul nu este în nici un caz o bonă, un substitut al părintelui, iar copii nu au întotdeauna discernământul de selecta ceea ce este constructiv pentru ei. Desenele animate violente, trivialităţile, filmele interzise copiilor sub 12 ani, imaginile deocheate, toate acestea atrag şi deformează, spre mirarea ulterioară a părinţilor care nu ştiu de unde au reuşit copii lor să deprindă fel de fel de comportamente aberante.

Nu putem încheia scurta incursiune în relaţia familiei cu mass-media fără a sublinia din nou pericolele pornografiei şi facilitatea accesului la acest tip de materiale. Internetul ocupă fără dubii locul întâi ca furnizor de pornografie (am tastat pe Google cuvântul „porno” şi am găsit 987.000.000 de legături!!!), urmat îndeaproape de televiziune, ziare, reclame stradale, cărţi şi reviste. Peste tot sexualitatea este exacerbată, se promovează relaţiile libere, contracepţia, avortul, divorţul şi adulterul, homosexualitatea, drepturile minorităţilor sexuale, libertinajul. Putem găsi ceva util pentru familie? Categoric nu, fără nici o urmă de dubiu. Efectele sunt total distructive, de la satisfacerea curiozităţii copiilor provocaţi de colegii de şcoală la cea a părinţilor tentaţi să imite ce văd la televizor, de la mentalitatea deşănţată a melodiilor care vorbesc cu multă relaxare despre sex şi iubire infinită la reclamele la articole vestimentare care scot în evidenţă doar anumite părţi ale corpului, cu referire clară la sexualitatea fără limite.

E mass-media importantă? Cu siguranţă, dacă vorbim de mass-media serioasă, de calitate, constructivă, formativă şi educativă. Dar în egală măsură are şi un pronunţat caracter distructiv, atunci când este consumată obsesiv, fără discernământ, permiţându-i-se să deformeze caractere, să umple de mizerie, de kitsch, de tensiuni negative.

Pr. Titus Sas
Departamentul pentru Familie şi Viaţă

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site utilizează cookie-uri. Pentru a asigura buna funcţionare, pentru a îmbunătăţi utilizarea şi funcţionalitatea acestuia, pentru a personaliza conţinutul şi anunţurile, şi pentru a analiza traficul, asemenea majorităţii site-urilor, folosim cookie-uri. Dacă nu sunteți de acord, unele funcționalități s-ar putea să fie indisponibile. Puteţi oricând să vă schimbaţi sau să vă retrageţi consimţământul. Aflați mai multe detalii aici.
Accept
Nu accept