O analiză pertinentă a fenomenului mass-media în raport cu familia şi dezvoltarea ei presupune o provocare foarte serioasă de a păstra obiectivismul între un partizanat pro-mass-media (care consideră informaţia ca fiind absolut necesară, cât mai proaspătă, cât mai variată, cât mai relevantă) şi o poziţie care vede mai ales partea goală a paharului (promovarea non-valorilor, a bârfei, calomniei, pornografiei, limbajului suburban etc.).
Prin urmare va trebui să trecem în revistă ambele faţete ale problemei, cu inerentele legături cu viaţa de familie, cu dezvoltarea copiilor, a relaţiilor dintre membrii familiei, etc.
În perioada studenţiei, unul dintre profesorii de teologie numea televizorul „tabernacolul electronic”, semn al prezenţei constante în casele noastre şi semn al „adorării” pe care banalul ecran îi primeşte din partea consumatorilor. În condiţiile în care studii recente vorbesc despre mai bine de 6 ore petrecute zilnic în faţa televizorului, fina ironie n-ar mai trebui să mire pe nimeni.