Mergem mai departe în incursiunea noastră prin viaţa cotidiană, continuând analiza celei de a patra porunci primite de Adam şi Eva, aceea de a se înmulţi şi de a umple pământul. Spuneam şi în numărul trecut, repetăm şi acum, subiectul este unul extrem de vast, abordările fiind diferite. Probabil că nu veţi găsi o cursivitate în înşiruirea acestor articole, însă tot ceea ce va fi prezentat are legătură cu subiectul nostru de plecare.
Am văzut cum creşte şi evoluează copilul, de la primele clipe ale existenţei sale până în momentul naşterii, al venirii pe lume.
Din păcate, marea majoritate a copiilor nenăscuţi se află într-un pericol permanent de a nu ajunge să vadă lumina zilei. Din diverse motive, mama decide să renunţe la pruncul pe care-l poartă în pântec. Discuţia se extinde aici la nivel filosofic, antropologic, medical, teologic, etic, etc. Pentru a reuşi să atingem cât mai multe aspecte, pe înţelesul tuturor, iată o serie de întrebări şi răspunsuri care pot fi de mare ajutor atât pentru cei aflaţi în dubii, cât şi pentru creştinii autentici chemaţi să apere viaţa, să mărturisească concret relaţia lor de iubire cu Dumnezeul vieţii. [1]
CE ESTE AVORTUL? – Avortul reprezintă întreruperea sarcinii, în mod spontan sau provocat. Avortul spontan este adesea numit pierderea sarcinii. Avortul provocat întrerupe în mod artificial sarcina şi, în funcţie de vârsta sarcinii, determină metoda care va fi utilizată.