Dorim să aducem un gând de mulțumire tuturor copiilor din Corul Allegria (inclusiv dirijoarei Cristina și … sigur mai ales ei) pentru onorantă participare la evenimentul care a avut loc azi în Catedrala Schimbarea la Față, unde s-a scris încă o frumoasă pagină din istoria eparhiei noastre.
Pentru cei care încă nu ați aflat, joi, 4 mai 2017, a fost celebrată în Catedrala episcopală greco-catolică din Cluj-Napoca, Sfânta Liturghie solemnă prezidată de Episcopii romano-catolici şi greco-catolicidin România , având ca invitat special chiar pe Întâistătătorul Mitropoliei ortodoxe a Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului.
Micii noștri coriști au asigurat surpriza pregătită de gazda evenimentului, PS Florentin, reamintind participanților bucuria copilăriei exprimată prin puterea colindelor pascale.
Evidențiem – alături de numeroșii preoți, călugări și călugărițe – semnificativa prezentă a credincioșilor laici printre care ne bucurăm o parte importantă din comunitatea noastră.
Așa că ne simțim obligați să exclamăm: Amin. Aleluia!
Cu bucurie vă invit să vă înscrieți (pe facebook/ telefonic/ sms sau email) pentru a participa și a reprezenta comunitatea noastră în data de 20 mai 2017, la Întâlnirea Copiilor din Eparhia de Cluj-Gherla ajunsă la cea de-a XI-a ediție.
Tema acestei întâlniri, la care vor participa copii din majoritatea parohiilor Eparhiei, este ”Maria, învață-mă să spun Da!”,iar motto-ul:„Lăsați copiii să vină la mine…”(Lc 18,16).
Câteva imagini pentru cei care au devenit, prin icoanele realizate, sfințite și răscumpărate cu adevărat martori ai învierii, alături de mai consacrații amintiți: Apostolul Toma și Sf. Gheorghe…
O recunoștință aparte păstrăm copiilor și tinerilor care s-au unit cu noi în celebrări (ministranților), păstorilor care ne-au fost călăuze pe acest drum spre Lumină, familiei care a oferit materia necesară amintirii Sfintei Învieri, precum și tuturor voluntarilor (adulți sau tineri) care ne-au fost alături.
Felicitări tuturor și mulțumiri pentru implicarea activă!
Isus cel Viu să vă răsplătească …Și… suntem siguri că o va face!
Spovada este Sacramentul reconcilierii cu Dumnezeu, cu noi înșine și cu aproapele…
Dacă moartea Lui va deveni şi moartea noastră pentru păcat (manifestată plenar în Taina Spovedaniei), atunci învierea Lui va fi şi învierea noastră, adică ne îndeplinim țelul de a avea ”sărbători cu rost”, fiind resuscitați la Viață și astfel eliberați de orice teamă şi orice sclavie…
Nu o lăsați pe ultima clipă, chiar dacă și în ultima clipă este bine dacă ne urcăm pe această mereu pregătită ”Arcă a lui Noe” (unul dintre simbolurile biblice ale acestui sacrament) pentru a fi din nou salvați/înviați.
Din Duminica Floriilor, care deschide Săptămâna Patimilor, până în Duminica Tomei (numită în popor şi “Paştele cel mic”), care încheie Săptămâna Luminată, creştinătatea trăieşte toiul timpului pascal. (“Ciclul pascal” se întinde, altminteri, până la Rusalii.)
Tema Floriilor arată că între extaz și agonie nu este decât un pas… ea reunește așadar patima și bucuria care simbolizează reușitele sau nereușitele, urcușurile sau coborâşurile inerente vieții…
În același spirit, la Liturghia animată de copii în comunitatea noastră, am propus o povestioară despre aceste realități ale vieții, pentru a ști să reacționăm corect (soluția rămânând cea oferită ca model de Cristos – calea umilinței pentru că ”Umilinţa este stilul lui Dumnezeu ( la pachet cu iubirea) atât la bine cât și la greu”.
Un elev s-a mutat de la o şcoală la alta. După ore, colegii săi au rămas să joace baschet. El a vrut să joace împreună cu ei, dar, pentru că era mic de înălţime, nu l-au lăsat.
Atunci s-a dus acasă, şi-a luat mingea şi s-a întors pe teren. Văzându-l cât de bine aruncă la coş, colegii l-au rugat să vină să joace într-una din echipe. Din primele minute de joc, şi-au dat seama că era cel mai bun de pe teren.
-Să nu te superi că te-am ţinut pe marginea terenului, dar nu voiam să ne strici jocul, i-a explicat un coleg.
Ajuns acasă, băiatul i-a povestit tatălui său întâmplarea. Tatăl i-a spus:
– Spune sincer, te-ai umflat în pene când şi-au dat seama că eşti mai bun decât ei?
– Nu, tată, nu aveam de ce. Dacă ar fi avut un profesor de sport la fel de bun ca acela de la şcoala mea veche, ar fi fost şi ei mai buni. Nu e mare lucru.
– Dar te-ai supărat că nu te-au primit de la început?
– M-am întristat puţin, dar m-am gândit că ei nu mă cunoșteau, că de fapt, nu știau ce fac.
– Ţine minte, întâmplarea de astăzi nu se va mai repeta: vei vedea că de acum ei te vor chema să joci cu ei. Dar un lucru se va repeta şi peste ani de zile. Viaţa te urcă şi te coboară: azi eşti căpitan de echipă, mâine eşti rezervă. Azi eşti director, mâine eşti şofer. Important este să nu te agăţi cu disperare de nimic: ce vrea Dumnezeu, aia să fii. Şi, indiferent de modul în care te tratează oamenii, tu acelaşi să fii. Că oamenii sunt schimbători: ba te scuipă, ba se pleacă în faţa ta dacă au impresia că vor câştiga ceva prin asta….
Morala: Urcuşurile şi coborâşurile vieţii deschid oportunităţi de a ne determina valorile şi ţintele. Să folosim toate obstacolele ca pietre de temelie pentru a ne construi sau reconstrui viaţa pe care ne-o dorim.
Îmi doresc să avem sărbători cu rost, nu fără rost! Amin.
nic/ sms sau email) pentru a participa și a reprezenta comunitatea noastră în data de
