Autor: Parohia "Andrei Mureşanu"

Publicat pe

„…Dumnezeu i-a binecuvântat…”

Vorbeam în articolul trecut despre primii paşi pe care un cuplu îi face pe drumul definirii sale, pe drumul cunoaşterii partenerului. Au trecut tatonările, cunoaşterea s-a aprofundat, cei doi văd un drum comun la orizont, deci se pune problema oficializării relaţiei. Dar mai ales a binecuvântării ei, a primirii Sacramentului Căsătoriei.

Nu sunt un mare specialist în Teologie Dogmatică, Drept Canonic sau Liturgică, prin urmare nu vă aşteptaţi la un tratat exhaustiv despre Căsătorie, însă e necesar să prezentăm anumite consideraţii care să explice, care să sublinieze aspectele fundamentale ale relaţiei de cuplu care creşte sub mâna Domnului.

Prezenţa lui Dumnezeu, binecuvântarea Lui face relaţia diferită de un simplu parteneriat, o simplă amiciţie. Binecuvântarea face diferenţa.

Continuă lectura „„…Dumnezeu i-a binecuvântat…””

Publicat pe

„Dumnezeu i-a chemat…”

Vă propun, dragii mei, să ne oprim asupra celulei de bază a societăţii – familia, instituţie atât de lezată de mentalitatea modernă, de „trăirea clipei”, de lipsa de speranţă, de prognoză, de viitor. Pornim de la ceea ce Cartea Genezei ne oferă despre cuplul primordial, Adam şi Eva. „Dumnezeu i-a chemat, i-a binecuvântat şi le-a spus: Creşteţi, vă înmulţiţi şi umpleţi pământul” (Gen. 1, 28 ).

„Dumnezeu i-a chemat”, elementul iniţial, cel care aduce din două zări diferite pe cei doi membri ai cuplului, e unul care dă mari bătăi de cap. Un moment de cotitură în cadrul a două destine, un moment venit să schimbe desfăşurarea individuală a unei vieţi, un moment care-i cheamă pe cei doi la împărtăşirea în comun a vieţii, cu toate aspectele ei, pozitive sau negative.

Continuă lectura „„Dumnezeu i-a chemat…””

Publicat pe

Ianuarie – luna castităţii

Începem un nou an dedicate familiei, un nou an de trăire a valorilor autentice creştine într-o societate debusolată, lovită de criza economică şi mai ales de cea morală. Ca şi membrii ai bisericii suntem obligaţi cu toţii, clerici şi laici, să luminăm, să explicăm, să ajutăm, urmând exemplul Celui care a venit pentru noi şi Mântuirea noastră.

„Când a ieşit din corabie, Isus a văzut mult popor; şi I s-a făcut milă de ei, pentru că erau ca nişte oi care n-aveau păstor; şi a început să-i înveţe multe lucruri.” (Mc. 6, 34) Ia tă un moto de forţă, care să devină un deziderat pentru toţi, o obligaţie sfântă. Fără această lumină, poporul va continua să bâjbâie în întuneric, să caute fără a găsi, să se piardă.

Luna ianuarie este luna dedicată castităţii, şi cine înţelege mai bine această valoare decât creştinul, chemat să trăiască cast înainte de căsătorie (feciorie, virginitate, abstinenţă) cât şi în cadrul ei (fidelitate, respect, iubire, dăruire, unitate).

„Cine umblă în curăţie, umblă fără teamă, dar cine apucă pe căi strâmbe se dă singur de gol”  (Prov. 10, 9).

Continuă lectura „Ianuarie – luna castităţii”

Publicat pe

SOS! – Recensământul se apropie

După cum ştiţi începând de mâine, va avea loc în ţara noastră un recensământ al populaţiei şi al locuinţelor, parte a unei operaţiuni de recenzare mai largi, iniţiată la nivelul Uniunii Europene. Sunt 35 de criterii de recenzare, care compun formularul individual,  care investighează societatea din diverse perspective unele considerate critice la nivel european.

Considerăm că un criteriu important vizat de recensământ este cel al religiei persoanelor. Trebuie să remarcăm din capul lucului formularea nefericită a întrebării: Cărei religii consideră persoana că îi aparţine? De ce oare a fost evitată formularea simplă Cărei religii îi aparţine persoana? Ce mesaj poate purta acest consideră? Pentru cei care practică o religie, nu este nici o problemă. Pentru cei convertiţi la o religie, de asemenea, nu sunt dubii: ei sunt cei mai hotărâţi! Dar pe cei care s-au îndepărtat temporar de Biserică sau care au o relaţie mai mult formală sau ocazională cu credinţa, ce îi îndeamnă acest consideră să declare?

Continuă lectura „SOS! – Recensământul se apropie”