Binecuvântarea Euharistică

Preotul: Binecuvântat este Dumnezeul nostru, totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

Dumnezeu este Domnul şi ni S-a arătat nouă, binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului (vers 8).

Binecuvântat eşti, Cristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce, din înălţime coborându-Te, Te-ai jertfit pentru noi şi, dorind să petreci pururea cu noi, în Taina Iubirii viu Te-ai ascuns, pâine de viaţă pentru noi făcându-Te. Mântuieşte-ne pe noi, servii tăi, cei ce cădem la Tine cu lacrimi şi strigăm: Isuse, Fiul lui Dumnezeu, îndură-Te spre noi.

Se cântă Te ador, Isuse–

n acest timp preotul scoate ciboriul cu Sfânta Taină pe Antimisul desfăcut şi cădeşte pe el).

După cântare:

Preotul: Îndură-Te spre noi, Dumnezeule, după mila Ta cea mare, ne rugăm Ţie, auzi-ne şi Te îndură spre noi.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Isuse Cristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce petreci în această Taină a iubirii şi priveşti spre cele umilite, priveşte cu blândeţe şi milă spre poporul Tău care stă înainte, iubitorule de oameni, ne rugăm Ţie, auzi-ne şi Te îndură spre noi.

Poporul: Doamne, îndură-te spre noi.

Preotul: Isuse, Mântuitorul nostru, adu-Ţi aminte şi de mireasa Inimii Tale, Biserica Ta, şi păzeşte-o în pace şi unire; apăr-o de toate uneltirile vrăjmaşe şi fă să vină sub ocrotirea ei blândă toate popoarele, ca toţi să fie o turmă şi un păstor, ne rugăm Ţie, auzi-ne şi Te îndură spre noi.

Poporul: Doamne, îndură-te spre noi.

Preotul: Isuse, Stăpânul nostru ceresc, adu-Ţi aminte de Preafericitul Părintele nostru Papa (N), de Înalt Preasfinţitul nostru Arhiepiscop şi Mitropolit (N), de Preasfinţitul nostru (Arhi) Episcop (N), de toată ceata preoţească şi călugărească şi de toţi fraţii noştri dreptcredincioşi, ne rugăm Ţie auzi-ne şi Te îndură spre noi.

Poporul: Doamne, îndură-te spre noi.

Preotul: Isuse, Fiul lui Dumnezeu, adu-ţi aminte de tot sufletul de creştin necăjit şi obosit, căruia îi trebuie îndurarea şi ajutorul Tău; păzeşte în pace şi unire căsătoriile, pe copii creşte-i, îndreaptă tinereţile, bătrâneţile întăreşte-le, mângâie-i pe cei slabi de inimă, însoţeşte-i pe cei ce călătoresc, ajută-le pe văduve, apără-i pe orfani, vindecă-i pe cei bolnavi şi adu-Ţi aminte de toţi cei ce sunt în robie amară şi în orice asuprire, necaz şi tulburare, de toţi cei ce ne iubesc şi de cei ce ne urăsc şi de cei ce ne fac bine; adu-Ţi aminte şi de cei ce ne-au poruncit nouă, nevrednicilor, să ne rugăm pentru ei şi de tot poporul Tău, ne rugăm Ţie, auzi-ne şi Te îndură spre noi.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Isuse, Dumnezeul sufletelor şi al trupurilor, adu-Ţi aminte şi de părinţii şi fraţii noştri şi de toţi dreptcredincioşii creştini mai înainte adormiţi şi odihneşte-i unde străluceşte lumina feţei Tale, ne rugăm Ţie, auzi-ne şi Te îndură spre noi.

Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Isuse, Mântuitorule bun, auzi-ne pe noi, căci blând şi îndurător eşti, şi trimite poporului Tău binecuvântarea Ta, ne rugăm Ţie, auzi-ne şi Te îndură spre noi.

Poporul: Doamne, Îndură-Te spre noi.

Preotul: Că milostiv şi iubitor de oameni eşti, Cristoase Dumnezeule, şi Ţie mărire Îţi înălţăm, Părintelui Tău fără de început şi Preasfântului, bunului şi de viaţă făcătorului Tău Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Poporul: Amin.

(Apoi preotul cântă următoarea cântare, în timp ce toţi îngenunchează):

Cu noi este Dumnezeu, înţelegeţi neamuri şi vă plecaţi, căci cu noi este Dumnezeu.

Poporul: Cu noi este Dumnezeu, înţelegeţi neamuri şi vă plecaţi, căci cu noi este Dumnezeu.

Preotul: Ceata cerească Te laudă şi zice: Sfânt (aici preotul tămâiază de trei ori Sfânta Taină), Sfânt, Sfânt e Domnul Sabaot, plin este cerul şi pământul de mărirea Ta.

Poporul: Cu noi este Dumnezeu…

Preotul: Ceata cerească Te laudă şi zice: Sfânt, Sfânt, Sfânt e Domnul Sabaot, plin este cerul şi pământul de mărirea Ta (şi cădeşte ca mai sus).

Poporul: Cu noi este Dumnezeu…

Preotul: Ceata sfinţilor Îngeri şi Arhangheli, cu toate Puterile cereşti Te laudă şi zice: Sfânt, Sfânt, Sfânt e Domnul Sabaot, plin e cerul şi pământul de mărirea Ta (şi cădeşte ca mai sus).

Poporul: Cu noi este Dumnezeu…

Preotul: Preaiubite Isuse, izvor nesecat al iubirii, Tatăl îndurării şi Dumnezeul mângâierilor, atât de vrednic de iubire şi atât de puţin iubit; iată, noi cu umilinţă cădem înaintea Ta şi oferim Sfintei Tale Inimi dumnezeieşti, străpunsă de suliţă şi mistuită de focul iubirii, cinstire, mărire şi închinare. Dorim să-Ţi oferim ispăşire pentru toate vătămările şi necuviinţele câte le primeşti Tu în această Preasfântă Taină a iubirii, atât din partea noastră cât şi din partea tuturor oamenilor. Dorim să mângâiem cu rugăciunile noastre dumnezeiasca Ta Inimă Care, după atâta iubire, Se vede răsplătită cu nemulţumire atât de mare. Ne propunem cu tărie să nu Te mai întristăm cu păcatele şi necuviinţele noastre. Totodată însă Te rugăm, preaiubită Inimă a lui Isus, să ne dai putere să biruim toate piedicile şi să rămânem statornici în bine până la sfârşit. Fă, preabunule Isuse, ca numele nostru să fie întipărit de-a pururi în Inima Ta dumnezeiască. Dă-ne să aflăm în ea scăpare sigură în orice clipă a vieţii noastre, tărie în strâmtorări, scut în vreme de ispită, ajutor şi sfat în lupta noastră sufletească, o adâncă pace în ceasul morţii, iar după moarte bucurie veşnică, împreună cu Tine. Amin.

Poporul: Sfânt, Sfânt, Sfânt e Domnul Sabaot, plin este cerul şi pământul de mărirea Lui. Osana Celui de sus. Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului. Osana Celui de sus.

(Pe parcursul acestei cântări preotul se urcă la altar şi, făcând o adâncă închinare, ia ciboriul cu Sfânta Taină în mână şi, sfârşindu-se cântarea, se întoarce cu faţa către popor şi stând în uşile împărăteşti binecuvântează în tăcere şi solemn poporul, în timp ce, unde este în uz clopoţelul, se dau semne line şi rare cu el. Apoi preotul se întoarce spre altar, aşază Sfânta Taină în chivot, iar poporul începe să cânte, ridicându-se şi stând în picioare.)

Poporul: Pe Tine Te lăudăm, pe Tine Te binecuvântăm, Ţie-Ţi mulţumim, Doamne, şi ne rugăm Ţie, Dumnezeului nostru.

(În timpul cântării preotul aşază Sfânta Taină în chivot).

Preotul: Mărire Ţie, Cristoase Dumnezeule, speranţa noastră, mărire Ţie

Cantorul: Mărire Tatălui şi Fiului şi Spiritului Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Doamne, îndură-Te spre noi. Părinte, binecuvântează.

Preotul: Cel ce în nemărginita Sa iubire de oameni a binevoit să se coboare şi să petreacă împreună cu noi în Taina iubirii, Cristos, adevăratul nostru Dumnezeu, pentru rugăciunile Preacuratei Sale Mame şi ale tuturor Sfinţilor, să Se îndure şi să ne mântuiască pe noi, ca un bun şi iubitor de oameni.

Poporul: Amin.

(din “Cartea de rugăciuni” sub îngrijirea pr. prof. Anton Goţia,
Editura Viaţa Creştină, Cluj-Napoca, 1996
)

 

Rugăciuni recomandate după Sfânta Cuminecare

Trupul Tău cel sfânt, Doamne Isuse Cristoase, Dumnezeul nostru, să-mi fie spre viaţă veşnică, iar scumpul Tău Sânge spre iertarea păcatelor. Să-mi fie Euharistia aceasta spre bucurie şi sănătate; iar la a doua Ta venire învredniceşte-mă să stau de-a dreapta gloriei Tale, pentru rugăciunile Preacuratei Tale Mame şi ale tuturor Sfinţilor Tăi. Amin.

Rugăciune către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu

Preasfântă Doamnă, Născătoare de Dumnezeu, lumina sufletului meu, speranţa, acoperământul, scăparea, mângâierea şi bucuria mea, îţi mulţumesc că m-ai învrednicit pe mine, nevrednicul, să fiu părtaş la Preacuratul Trup şi la Scumpul Sânge al Fiului Tău. Tu, care ai născut lumina cea adevărată, luminează-mi ochii inimii; Tu, care ai născut izvorul nemuririi, fă-mă viu pe mine cel omorât de păcat; Mamă iubitoare a Dumnezeului cel milostiv, ai milă de mine şi dă pocăinţă şi înfrângere inimii mele, umilinţă cugetelor mele şi rechemare din robia judecăţilor. Şi învredniceşte-mă până la suflarea cea mai de pe urmă, fără osândă, să primesc sfinţirea Preacuratelor Taine, spre vindecarea sufletului şi a trupului; şi dă-mi lacrimi de pocăinţă şi de mărturisire ca să te laud şi să te preamăresc în toate zilele vieţii mele. Că binecuvântată eşti în veci. Amin.

Rugăciune către Isus răstignit

Iată-mă, bunule şi preadulce Isuse, că mă arunc în genunchi înaintea feţei Tale şi Te rog, cu cea mai mare căldură a sufletului, să întipăreşti în inima mea simţăminte vii de credinţă, de speranţă şi de dragoste, o căinţă adevărată de păcatele mele şi o puternică voinţă de îndreptare, acum când, cu o mare durere a sufletului, mă gândesc la cele cinci răni ale Tale, având înaintea ochilor mei ceea ce profetul David a zis despre Tine, bunule Isuse: Străpuns-au mâinile şi picioarele mele; numărat-au toate oasele mele (Ps. 21, 17-18).

Rugăciunea Sfântului Toma de Aquino

Îţi mulţumesc, Doamne Sfinte, Părinte atotputernic, veşnic Dumnezeu, că ai binevoit să mă îndestulezi pe mine, păcătosul şi nevrednicul Tău serv, cu Scumpul Trup şi Sânge al Fiului Tău, Domnul nostru Isus Cristos, prin nici o vrednicie a mea, ci numai prin bunăvoinţa milostivirii Tale. Te rog ca această împărtăşanie să nu-mi fie o vină spre pedeapsă, ci o mijlocire mântuitoare spre iertare. Să-mi fie spre întărirea credinţei şi drept scut al bunăvoinţei. Să-mi fie spre dezrădăcinarea viciilor mele, spre strivirea poftelor rele şi necurate, spre sporirea dragostei şi a răbdării, a smereniei şi a ascultării, spre apărarea puternică împotriva curselor tuturor vrăjmaşilor, atât văzuţi cât şi nevăzuţi; spre liniştea desăvârşită a tuturor patimilor trupeşti şi sufleteşti; spre puternica unire cu singurul şi adevăratul Dumnezeu şi spre dobândirea fericită a scopului de pe urmă al vieţii mele. Şi Te rog să fii bun să mă duci pe mine, păcătosul, la acel ospăţ nespus, unde, cu Fiul Tău şi cu Spiritul Sfânt, pentru Sfinţii Tăi eşti lumină adevărată, săturare deplină, bucurie veşnică, plăcere şi fericire desăvârşită. Prin Acelaşi Cristos Domnul nostru. Amin.

(Se poate spune una dintre aceste rugăciuni.)

(din “Cartea de rugăciuni” sub îngrijirea pr. prof. Anton Goţia,
Editura Viaţa Creştină, Cluj-Napoca, 1996
)

 

Liturghia Sfântului Ioan Gură-de-Aur

Diaconul (spune cu voce ridicată:) Binecuvântează, părinte.

Preotul: Binecuvântată este Împărăţia Tatălui şi a Fiului şi a Spiritului Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Corul: Amin

Preotul sau diaconul:

Cu pace, Domnului să ne rugăm.

Corul: Doamne, îndură-Te spre noi. (Se cântă sau se recită după fiecare stih al ecteniei).

Pentru pacea de sus şi pentru mântuirea sufletelor noastre, Domnului să ne rugăm.

Pentru pacea a toată lumea, pentru bunăstarea sfintelor Biserici ale lui Dumnezeu şi pentru unirea tuturor, Domnului să ne rugăm.

Pentru această sfântă casă şi pentru cei ce cu credinţă, cu bună cucernicie şi cu frica lui Dumnezeu intră într-însa, Domnului să ne rugăm.

Pentru Preafericitul Părinte Papa (N), pentru Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop şi Mitropolit (N), pentru (Înalt) Preasfinţitul nostru (Arhi) Episcop (N), pentru cinstita preoţime şi diaconime în Cristos, pentru tot clerul şi poporul, Domnului să ne rugăm.

Pentru conducătorii noştri şi ai tuturor popoarelor, Domnului să ne rugăm.

Pentru ţara noastră, pentru oraşul (satul) acesta, pentru toate ţările, oraşele şi satele şi pentru cei ce cu credinţă locuiesc într-însele, Domnului să ne rugăm.

Pentru bună liniştea aerului, pentru înmulţirea roadelor pământului şi pentru timpuri de pace, Domnului să ne rugăm.

Pentru cei ce călătoresc, pentru cei bolnavi, pentru cei ce se ostenesc, pentru cei aflaţi în robie şi pentru mântuirea lor, Domnului să ne rugăm.

Pentru ca să ne mântuim de tot necazul, mânia, primejdia şi nevoia, Domnului să ne rugăm.

Apără-ne şi ne mântuieşte, miluieşte-ne şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu darul Tău.

Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita noastră Doamnă, de Dumnezeu Născătoare şi pururea Fecioară, Maria, cu toţi Sfinţii pomenindu-o, pe noi înşine, unul pe altul şi toată viaţa noastră lui Cristos Dumnezeu să o dăm.

C: Ţie, Doamne.

(Preotul spune cu voce ridicată:)

Că Ţie Ţi se cuvine toată mărirea, cinstirea şi închinarea, Tatălui şi Fiului şi Spiritului Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

C: Amin.

Antifonul I

(La sărbători se cântă sau se recită antifoanele Mineiului, Triodului sau Pentecostarului. Vezi Cântări la Sfânta Liturghie,)

C: Mărire Tatălui şi Fiului şi Spiritului Sfânt.

Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul şi, toate cele dinăuntrul meu, Numele cel Sfânt al Lui. Binecuvântat eşti, Doamne.

(Preotul se roagă cu voce scăzută:)

Doamne, Dumnezeul nostru, a Cărui stăpânire este neasemănată şi mărire neatinsă, a Cărui milă este nemăsurată şi iubire de oameni negrăită, Însuţi Stăpâne, după îndurarea Ta, priveşte spre noi şi spre această sfântă casă şi revarsă peste noi şi peste cei ce se roagă împreună cu noi milele Tale cele bogate şi îndurările Tale.

P: Iară şi iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.

C: Doamne, îndură-Te spre noi.

P: Apără-ne şi ne mântuieşte, miluieşte-ne şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu darul Tău.

C: Doamne, îndură-Te spre noi.

P: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita noastră Doamnă, de Dumnezeu Născătoare şi pururea Fecioară, Maria, cu toţi Sfinţii pomenindu-o, pe noi înşine, unul pe altul, şi toată viaţa noastră lui Cristos Dumnezeu să o dăm.

C: Ţie, Doamne.

(Preotul spune cu voce ridicată:)

Că a Ta este stăpânirea şi a Ta este Împărăţia şi puterea şi mărirea, a Tatălui şi a Fiului şi a Spiritului Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

C: Amin.

Antifonul II

(La sărbători se cântă sau se recită antifoanele Mineiului, Triodului sau Pentecostarului. Vezi Cântări la Sfânta Liturghie, p.217 şi următoarele)

C: Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Unule născut, Fiule şi Cuvânt al lui Dumnezeu, Cel ce eşti fără-de-moarte şi ai primit, pentru mântuirea noastră, a Te întrupa din Sfânta Născătoare de Dumnezeu şi pururea Fecioară, Maria, neschimbat întrupându-Te şi răstignindu-Te, Cristoase Dumnezeule, cu moartea pe moarte ai călcat, unul fiind din Sfânta Treime, preamărit împreună cu Tatăl şi cu Spiritul Sfânt, mântuieşte-ne pe noi.

(Preotul se roagă cu voce scăzută:)

Doamne, Dumnezeul nostru, mântuieşte poporul Tău şi binecuvântează moştenirea Ta; Biserica Ta în pace întreagă păzeşte-o; sfinţeşte-i pe cei ce iubesc podoaba casei Tale; Tu pe aceştia preamăreşte-i cu puterea Ta dumnezeiască şi nu ne lăsa pe noi care sperăm în Tine.

P: Iară şi iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.

C: Doamne, îndură-Te spre noi.

P: Apără-ne şi ne mântuieşte, miluieşte-ne şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu darul Tău.

C: Doamne, îndură-te spre noi.

P: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita noastră Doamnă, de Dumnezeu Născătoare şi pururea Fecioară, Maria, cu toţi sfinţii pomenindu-o, pe noi înşine, unul pe altul, şi toată viaţa noastră, lui Cristos Dumnezeu să o dăm.

C: Ţie, Doamne.

(Preotul spune cu voce ridicată:)

Că bun şi iubitor de oameni eşti, Dumnezeule, şi Ţie mărire Îţi înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Spiritului Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

C: Amin.

(Preotul se roagă cu voce scăzută:)

Cel ce ne-ai dăruit aceste rugăciuni de obşte şi de unire, Cel ce şi la doi şi la trei care se unesc în Numele Tău le-ai făgăduit să le împlineşti cererile, Însuţi împlineşte şi acum cererile de folos ale servilor Tăi, dându-ne în acest veac de acum cunoştinţa adevărului Tău şi în cel ce va veni – viaţa veşnică dăruindu-ne.

Antifonul III

(La sărbători se cântă sau se recită, în loc de Fericiri, antifoanele Mineiului, Triodului sau Pentecostarului. Vezi Cântări la Sfânta Liturghie)

Fericirile

C: Întru Împărăţia Ta, pomeneşte-ne, Doamne, când vei veni întru Împărăţia Ta.

Fericiţi cei săraci cu spiritul, că a lor este Împărăţia Cerurilor.
Fericiţi cei ce plâng, că aceia se vor mângâia.
Fericiţi cei blânzi, că aceia vor moşteni pământul.
Fericiţi cei ce flămânzesc şi însetează de dreptate, că aceia se vor sătura.
Fericiţi cei milostivi, că aceia milă vor afla.
Fericiţi cei curaţi cu inima, că aceia Îl vor vedea pe Dumnezeu.
Fericiţi făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema.
Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate, că a lor este împărăţia cerurilor.
Fericiţi sunteţi când vă vor batjocori şi vă vor prigoni şi, minţind, vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, pentru Mine.

Bucuraţi-vă şi vă veseliţi, că plata voastră multă este în ceruri.

Mărire Tatălui şi Fiului şi Spiritului Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

(Se citeşte sau se cântă Mărirea de la Fericiri, a versului de rând sau a sărbătorii. Vezi Cântări la Sfânta Liturghie)

(În acest timp preotul face Intratul mic, rugându-se cu voce scăzută:)

Stăpâne, Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce ai aşezat în ceruri cetele şi oştile Îngerilor şi ale Arhanghelilor spre slujba măririi Tale, fă ca, împreună cu intrarea noastră, să fie intrarea sfinţilor Îngeri care slujesc împreună cu noi şi împreună preamăresc bunătatea Ta. Că Ţie Ţi se cuvine toată mărirea, cinstirea şi închinarea, Tatălui şi Fiului şi Spiritului Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

(Binecuvântând intrarea, preotul spune cu voce scăzută:)

Binecuvântată este (+) intrarea sfinţilor Tăi, totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

(Preotul ridică Sf. Evanghelie şi spune cu voce ridicată:)

Înţelepciune, drepţi

C: Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Cristos. Mântuieşte-ne pe noi, Fiule al lui Dumnezeu

(Duminica): Cel ce ai înviat din morţi, pe noi care Îţi cântăm Ţie. Aliluia.

(Peste săptămână): Cel ce eşti minunat întru sfinţi, pe noi care Îţi cântăm Ţie. Aliluia.

(Se cântă sau se citeşte Troparul. Vezi Cântări la Sfânta Liturghie)

P: Că sfânt eşti, Dumnezeul nostru, şi Ţie mărire Îţi înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Spiritului Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

C: Amin.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte Fără-de-moarte, îndură-Te spre noi (de trei ori).

Mărire Tatălui şi Fiului şi Spiritului Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Sfinte Fără-de-moarte, îndură-te spre noi.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte Fără-de-moarte, îndură-Te spre noi.

(La sărbătorile împărăteşti, în loc de Sfinte Dumnezeule…, vezi Cântări la Sfânta Liturghie)

(Preotul se roagă cu voce scăzută:)

Dumnezeule Sfânt, Care întru sfinţi odihneşti, Cel ce cu glas întreit-sfânt eşti lăudat de Serafimi şi preamărit de Heruvimi şi de toate Puterile cereşti adorat, Cel ce din nefiinţă la fiinţă le-ai adus pe toate, Care l-ai zidit pe om după chipul şi asemănarea Ta şi cu tot harul Tău l-ai împodobit; Cel ce dai înţelepciune şi pricepere cui cere şi nu îl treci cu vederea pe cel ce greşeşte, ci îi rânduieşti pocăinţa spre mântuire; Care ne-ai învrednicit pe noi, smeriţii şi nevrednicii Tăi servi, şi în ora aceasta să stăm înaintea măririi sfântului Tău altar şi să-Ţi aducem datornică închinare şi preamărire, Însuţi, Stăpâne, primeşte şi din gura noastră, a celor păcătoşi, întreit-sfântă cântare şi cercetează-ne cu bunătatea Ta. Iartă-ne toată greşeala făcută cu voie sau fără voie, sfinţeşte-ne sufletele şi trupurile şi dă-ne har să-Ţi slujim în cuviinţă în toate zilele vieţii noastre, pentru rugăciunile Sfintei Născătoare de Dumnezeu şi ale tuturor Sfinţilor care din veac bine Ţi-au plăcut. Că sfânt eşti, Dumnezeul nostru, şi Ţie mărire Îţi înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Spiritului Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

(Preotul spune Rugăciunea Scaunului de Sus cu voce scăzută:)

Binecuvântat este cel ce vine în Numele Domnului.

Binecuvântat eşti pe scaunul măririi Împărăţiei Tale, Cel ce stai pe Heruvimi, totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

(Întorcându-se către popor, preotul spune cu voce ridicată:)

Să luăm aminte.

Pace (+) tuturor.

Lectorul: Şi Spiritului Tău. (Apoi citeşte prohimenul).

P: Înţelepciune.

(Lectorul citeşte titlul Apostolului)

P: Să luăm aminte.

(Lectorul citeşte Apostolul, iar preotul spune cu voce scăzută:)

Fă să strălucească în inimile noastre, iubitorule de oameni, Stăpâne, lumina curată a cunoaşterii Dumnezeirii Tale şi deschide-ne ochii minţii ca să înţelegem învăţăturile Evangheliei Tale; pune în noi frica de fericitele Tale porunci ca, toate poftele trupului călcându-le, să petrecem viaţă spirituală, gândind şi făcând tot ce Îţi este plăcut. Că Tu eşti lumina sufletelor şi a trupurilor noastre, Cristoase Dumnezeule, şi Ţie mărire Îţi înălţăm, Părintelui Tău fără început şi Preasfântului, bunului şi de viaţă făcătorului Tău Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

(După citirea Apostolului, preotul spune cu voce ridicată:)

Pace (+) ţie.

C: Şi Spiritului Tău. Aliluia.

P: Înţelepciune, drepţi,

Să ascultăm Sfânta Evanghelie. Pace (+) tuturor.

C: Şi Spiritului Tău.

P: La citirea Sfintei Evanghelii de la (N). Să luăm aminte.

C: Mărire Ţie, Doamne, mărire Ţie.

(Se citeşte Evanghelia)

C: Mărire Ţie, Doamne, mărire Ţie.

. (După citirea Evangheliei preotul rosteşte predica, începând-o cu În Numele Tatălui.., şi o încheie cu Mărire Tatălui– Amin. După predică urmează Ectenia stăruitoare).

P: Să zicem toţi, din tot sufletul şi din tot cugetul nostru, să zicem.

C: Doamne, îndură-Te spre noi.

P: Doamne atotstăpânitorule, Dumnezeul Părinţilor noştri, ne rugăm Ţie, auzi-ne şi Te îndură spre noi.

C: Doamne, îndură-Te spre noi.

P: Miluieşte-ne, Dumnezeule, după mila Ta cea mare, ne rugăm Ţie, auzi-ne şi ne miluieşte.

C: Doamne, îndură-Te spre noi.

(Preotul spune cu voce scăzută rugăciunea cererii stăruitoare:)

Doamne Dumnezeul nostru, primeşte de la servii Tăi această rugăciune stăruitoare şi miluieşte-ne după bogăţia milei Tale; revarsă îndurările Tale peste noi şi peste tot poporul Tău care aşteaptă de la Tine mila Ta cea bogată.

P: Ne rugăm cu stăruinţă pentru Preafericitul Părinte Papa (N), pentru Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop şi Mitropolit (N), pentru (Înalt) Preasfinţitul nostru (Arhi) Episcop (N) şi pentru toţi fraţii noştri în Cristos.

C: Doamne, îndură-Te spre noi.

Ne rugăm pentru fraţii noştri preoţi, ieromonahi şi pentru toţi fraţii noştri în Cristos.

Ne rugăm pentru miluirea şi viaţa, pacea şi sănătatea, mântuirea şi cercetarea, lăsarea şi iertarea de păcate a servilor lui Dumnezeu fraţi ai acestei sfinte Biserici.

Ne rugăm pentru fericiţii şi pururea pomeniţii ctitori ai acestei sfinte biserici şi pentru toţi părinţii şi fraţii noştri dreptcredincioşi mai înainte adormiţi, care odihnesc aici şi pretutindenea.

Ne rugăm pentru cei ce aduc daruri şi fac bine în această sfântă şi preacinstită biserică, pentru cei ce se ostenesc, pentru cei ce cântă şi pentru poporul ce e de faţă şi aşteaptă de la Tine mare şi multă milă.

(Preotul spune cu voce ridicată:)

Că milostiv şi iubitor de oameni eşti, Dumnezeule, şi Ţie mărire Îţi înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Spiritului Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

C: Amin.

(Aici se poate citi rugăciunea şi ectenia pentru morţi)

P: Rugaţi-vă cei chemaţi Domnului.

C: Doamne, îndură-Te spre noi.

P: Cei credincioşi pentru cei chemaţi să ne rugăm,

Ca Domnul să-i miluiască,

Să-i înveţe cuvântul adevărului,

Să le descopere Evanghelia dreptăţii,

Să-i unească cu sfânta Sa catolică şi apostolică Biserică.

C: Doamne, îndură-Te spre noi.

P: Mântuieşte-i, miluieşte-i, apără-i şi-i păzeşte, Dumnezeule, cu darul Tău.

C: Doamne, îndură-Te spre noi.

P: Cei chemaţi, capetele voastre Domnului să le plecaţi.

C: Ţie, Doamne.

(Preotul spune cu voce scăzută rugăciunea pentru catehumeni înainte de a desface Antimisul:)

Doamne Dumnezeul nostru, Cel ce în cele înalte locuieşti şi spre cele smerite priveşti, Care ai trimis mântuire neamului omenesc pe Unicul Tău Fiu născut, pe Domnul nostru Isus Cristos, priveşte spre servii Tăi cei chemaţi care şi-au plecat capul înaintea Ta şi învredniceşte-i, la timpul cuvenit, de baia celei de a doua naşteri, de iertarea păcatelor şi de veşmântul nestricăciunii, uneşte-i cu sfânta Ta catolică şi apostolică Biserică şi numără-i cu turma Ta cea aleasă.

(Preotul spune cu voce ridicată:)

Ca şi aceştia, împreună cu noi, să mărească preacinstitul şi de mare cuviinţă Numele Tău, al Tatălui şi al Fiului şi al Spiritului Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

C: Amin.

(Preotul desface Antimisul şi spune:)

Câţi suntem credincioşi, iară şi iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.

C: Doamne, îndură-Te spre noi.

(Preotul spune cu voce scăzută întâia rugăciune pentru credincioşi, după ce a desfăcut Antimisul:)

Îţi mulţumim, Doamne Dumnezeul puterilor, Cel ce ne-ai învrednicit să stăm şi acum înaintea sfântului Tău altar şi să cerem îndurările Tale pentru păcatele noastre şi pentru cele din neştiinţă ale poporului. Primeşte, Dumnezeule, rugăciunea aceasta şi fă-ne să fim vrednici să-Ţi aducem rugăciuni, cereri şi jertfe nesângeroase pentru tot poporul Tău; şi desăvârşeşte-ne pe noi, pe care, prin puterea Spiritului Tău cel Sfânt, ne-ai rânduit la această slujbă, ca, fără de osândă şi fără sminteală, în curată mărturie a conştiinţei noastre, să Te chemăm în toată vremea şi în tot locul, ca, auzindu-ne, să fii milostiv faţă de noi, după mulţimea bunătăţii Tale.

P: Apără-ne şi ne mântuieşte, miluieşte-ne şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu darul Tău.

C: Doamne, îndură-Te spre noi.

(Preotul spune cu voce ridicată:)

P: Înţelepciune.

Că Ţie Ţi se cuvine toată mărirea, cinstirea şi închinarea, Tatălui şi Fiului şi Spiritului Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

C: Amin.

P: Iară şi iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.

(Preotul spune cu voce scăzută a doua rugăciune pentru credincioşi:)

Iarăşi şi de multe ori cădem la Tine şi ne rugăm Ţie, bunule şi iubitorule de oameni, ca, privind spre rugăciunea noastră, să ne curăţeşti sufletele şi trupurile de toată întinarea şi să ne dai har ca, nevinovaţi şi fără de osândă, să ne înfăţişăm înaintea sfântului Tău altar. Dăruieşte, Dumnezeule, şi celor ce se roagă împreună cu noi, sporirea vieţii, credinţei şi înţelegerii spirituale. Dă-le lor ca totdeauna cu frică şi cu dragoste să-Ţi slujească, nevinovaţi şi fără osândă, să se împărtăşească cu sfintele Tale Taine şi de Împărăţia Ta cea cerească să se învrednicească.

P: Apără-ne şi ne mântuieşte, miluieşte-ne şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu darul Tău.

C: Doamne, îndură-Te spre noi.

(Preotul spune cu voce ridicată:)

P: Înţelepciune.

Ca sub stăpânirea Ta totdeauna fiind păziţi, Ţie mărire să-Ţi înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Spiritului Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

C: Amin

Noi, care pe Heruvimi cu taină-i închipuim şi făcătoarei de viaţă Treimi întreit-sfântă cântare-I aducem, toată grija cea lumească de la noi să o lepădăm.

(În Joia Mare şi în Sâmbăta Mare, în loc de: Noi, care pe Heruvimi…, vezi Cântări la Sfânta Liturghie)

(Preotul spune cu voce scăzută rugăciunea Heruvicului:)

Nimeni din cei legaţi de poftele şi plăcerile trupeşti nu este vrednic să vină, să se apropie sau să-Ţi slujească Ţie, Împărate al măririi; pentru că a-Ţi sluji Ţie este mare şi înfricoşător lucru chiar şi pentru puterile cereşti. Însă totuşi, pentru iubirea Ta de oameni, negrăită şi nemăsurată, fără mutare şi fără schimbare Te-ai făcut om şi arhiereu te-ai numit nouă, iar lucrarea sfântă a jertfei acesteia liturgice şi nesângeroase ne-ai dat-o ca un stăpân al tuturor. Căci Tu singur, Doamne Dumnezeul nostru, stăpâneşti peste cele cereşti şi peste cele pământeşti, Cel ce eşti purtat pe tron de Heruvimi, Domnul Serafimilor şi Împăratul lui Israel, Cel ce singur eşti Sfânt şi întru Sfinţi odihneşti. Pe Tine, deci, Te rog, Cel ce singur eşti bun şi binevoitor: priveşte spre mine, păcătosul şi nevrednicul Tău serv, curăţeşte-mi sufletul şi inima de cuget viclean şi învredniceşte-mă cu puterea Spiritului Sfânt, ca, îmbrăcat fiind cu harul preoţiei, să stau înaintea acestei sfinte mese şi să jertfesc Sfântul şi Preacuratul Tău Trup şi Preţiosul Tău Sânge. Că Tu eşti Cel ce aduci, Cel ce Te aduci, Cel ce primeşti şi Cel ce Te împarţi, Cristoase Dumnezeul nostru, şi Ţie mărire Îţi înălţăm, împreună şi Părintelui Tău Cel fără început şi Preasfântului, bunului şi de viaţă făcătorului Tău Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

(Apoi:)

Noi, care pe Heruvimi cu taină-i închipuim şi făcătoarei de viaţă Treimi întreit-sfântă cântare-I aducem, toată grija cea lumească de la noi să o lepădăm; ca pe Împăratul tuturor să-L primim, pe Cel nevăzut înconjurat de cetele îngereşti. Aliluia, Aliluia, Aliluia.

(Preotul cădeşte masa proscomidiei şi altarul, apoi spune:)

Dumnezeule, curăţeşte-mă pe mine, păcătosul.

Ridicaţi mâinile spre cele sfinte şi binecuvântaţi pe Domnul.

(Preotul face Intratul Mare)

P: Pe tot neamul creştinesc, Domnul Dumnezeu să-l pomenească întru împărăţia Sa, totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

C: Amin.

P: Pe Preafericitul Părinte Papa (N), pe Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop şi Mitropolit (N), pe (Înalt) Preasfinţitul nostru (Arhi) Episcop (N), Domnul Dumnezeu să-i pomenească întru Împărăţia Sa, totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

C: Amin.

Pe ctitorii şi binefăcătorii sfintelor biserici (şi pe alţii pe care îi doreşte, vii sau morţi), Domnul Dumnezeu să-i pomenească întru Împărăţia Sa, totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

C: Amin.

P: Şi pe voi pe toţi, dreptcredincioşilor creştini, Domnul Dumnezeu să vă pomenească întru Împărăţia Sa, totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

C: Amin. Ca pe Împăratul tuturor să-L primim, pe Cel nevăzut înconjurat de cetele îngereşti. Aliluia, Aliluia, Aliluia.

(Preotul aşază darurile pe sfânta masă, le cădeşte şi spune cu voce scăzută:)

Iosif, cel cu bun chip, de pe lemn luând Preacuratul Tău Trup, cu giulgiu curat înfăşurându-L şi cu miresme ungându-L, L-a pus în mormânt nou, dar a treia zi ai înviat, Cristoase Dumnezeule, dăruind lumii mare milă.

În mormânt cu trupul, în iad cu sufletul, ca un Dumnezeu, în rai cu tâlharul şi pe scaun ai fost, Cristoase, împreună cu Tatăl şi cu Spiritul, toate plinindu-le, Cel ce eşti necuprins.

Purtător de viaţă, cu adevărat mai înfrumuseţat decât Raiul şi mai strălucitor decât toate palatele împărăteşti, s-a arătat, Cristoase, mormântul Tău, izvorul învierii noastre.

(Preotul, după ce acoperă sfintele daruri cu Aerul, repetă primul tropar până la În mormânt, apoi se închină, zicând:)

Fă bine, Doamne, în bunăvoinţa Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului.

Atunci bineplăcute Îţi vor fi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor aduce pe altarul Tău viţei.

P: Să plinim rugăciunile noastre Domnului.

C: Doamne, îndură-Te spre noi.

P: Pentru cinstitele daruri ce sunt puse înainte, Domnului să ne rugăm.

C: Doamne, îndură-Te spre noi.

Pentru această sfântă casă şi pentru cei ce cu credinţă, cu bună cucernicie şi cu frică de Dumnezeu intră într-însa, Domnului să ne rugăm.

C: Doamne, îndură-Te spre noi.

Pentru ca să ne mântuim de tot necazul, mânia, primejdia şi nevoia, Domnului să ne rugăm.

C: Doamne, îndură-Te spre noi.

(Preotul spune cu voce scăzută rugăciunea Proscomidiei, după aşezarea sfintelor daruri pe sfânta masă:)

Doamne, Dumnezeule atotţinător, Care singur eşti Sfânt şi primeşti jertfă de laudă de la cei ce Te cheamă cu toată inima, primeşte şi rugăciunea noastră a păcătoşilor şi du-o la sfântul Tău altar; fă-ne vrednici să-Ţi aducem daruri şi jertfe spirituale pentru păcatele noastre şi pentru cele din neştiinţă ale poporului; învredniceşte-ne să aflăm har înaintea Ta, ca să fie bine primită jertfa noastră şi Spiritul cel bun al harului Tău să coboare peste noi, peste aceste daruri puse înainte şi peste tot poporul Tău.

P: Apără-ne şi ne mântuieşte, miluieşte-ne şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu darul Tău.

C: Doamne, îndură-Te spre noi.

Ziua toată, desăvârşită, sfântă, cu pace şi fără păcate; înger de pace, credincios îndreptător, păzitor sufletelor şi trupurilor noastre, de la Domnul să cerem.

C: Dă-ne, Doamne.

Milă şi iertare de păcatele şi de greşelile noastre, cele bune şi de folos sufletelor noastre şi pace lumii, de la Domnul să cerem.

C: Dă-ne, Doamne.

Cealaltă vreme a vieţii noastre în pace şi în pocăinţă să o petrecem, sfârşit creştinesc vieţii noastre, fără pătimire, cu pace, şi răspuns bun la înfricoşătoarea judecată a lui Cristos, de la Domnul să cerem.

C: Dă-ne, Doamne.

Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita noastră Doamnă de Dumnezeu Născătoare şi pururea Fecioară, Maria, cu toţi Sfinţii pomenindu-o, pe noi înşine, unul pe altul şi toată viaţa noastră lui Cristos Dumnezeu să o dăm.

C: Ţie, Doamne.

(Preotul spune cu voce ridicată:)

Cu îndurările Fiului Tău unicul născut, împreună cu Care eşti binecuvântat, cu Preasfântul, bunul şi de viaţă făcătorul Tău Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

C: Amin.

P: Pace (+) tuturor.

C: Şi Spiritului tău.

P: Să ne iubim unul pe altul, ca, într-un gând, să mărturisim:

C: Pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Spiritul Sfânt, Treimea cea de o fiinţă şi nedespărţită.

(Preotul se închină şi spune cu voce scăzută:)

Te iubesc, Doamne, tăria mea, Domnul este întărirea şi scăparea mea.

(Apoi, cu voce ridicată:)

Cristos în mijlocul nostru.

C: Este şi va fi.

P: Înţelepciune, să luăm aminte.

(Preotul, împreună cu credincioşii, rosteşte Simbolul Credinţei (Crezul)

Cred într-unul Dumnezeu, Tatăl atotţinătorul, făcătorul cerului şi al pământului, al tuturor celor văzute şi nevăzute.

Şi într-unul Domn, Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, unul născut, Care din Tatăl S-a născut, mai înainte de toţi vecii, lumină din lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut.

Care, pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire, S-a coborât din cer, S-a întrupat de la Spiritul Sfânt şi din Maria Fecioara şi S-a făcut om.

Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu Pilat, a pătimit şi S-a îngropat.

Şi a înviat a treia zi, după Scripturi.

Şi S-a înălţat la cer şi şade de-a dreapta Tatălui.

Şi iarăşi va veni cu mărire să judece viii şi morţii; a Cărui Împărăţie nu va avea sfârşit.

Şi în Spiritul Sfânt, Domnul de viaţă Făcătorul, Care de la Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi mărit, Care a grăit prin proroci.

Într-una, sfântă, catolică şi apostolică Biserică.

Mărturisesc un botez spre iertarea păcatelor.

Aştept învierea morţilor

Şi viaţa veşnică ce va veni. Amin.

(Preotul sărută Aerul, îl strânge, îl pune la o parte şi apoi spune:)

P: Să stăm bine, să stăm cu frică, să luăm aminte, Sfânta Jertfă cu pace să o aducem.

C: Milă, pace, jertfă de laudă.

P: Darul Domnului nostru Isus Cristos, dragostea lui Dumnezeu Tatăl şi împărtăşirea Spiritului Sfânt să fie cu voi, cu toţi.

C: Şi cu spiritul Tău.

P: Sus să avem inimile.

C: Le avem către Domnul.

P: Să mulţumim Domnului.

C: Cu vrednicie şi cu dreptate este a ne închina Tatălui şi Fiului şi Spiritului Sfânt, Treimei celei de o fiinţă şi nedespărţite.

(Preotul se roagă cu voce scăzută:)

Vrednic şi drept este să-Ţi cântăm, să Te binecuvântăm şi să Te lăudăm, să-Ţi mulţumim şi să ne închinăm în tot locul stăpânirii Tale; că Tu eşti Dumnezeul cel negrăit şi necuprins cu mintea, nevăzut şi neatins, pururea fiind, Acelaşi fiind, Tu şi Fiul Tău unicul născut şi Spiritul Tău cel Sfânt. Tu ne-ai adus de la nefiinţă la fiinţă şi pe cei căzuţi iarăşi i-ai ridicat şi n-ai încetat toate să le faci până ce ne-ai ridicat la cer şi ne-ai dăruit Împărăţia Ta care va veni. Pentru toate acestea Îţi mulţumim Ţie şi Fiului Tău unicul născut şi Spiritului Tău cel Sfânt, pentru toate binefacerile văzute şi nevăzute care s-au făcut pentru noi, pe care le ştim şi pe care nu le ştim.

Îţi mulţumim şi pentru liturghia aceasta pe care ai binevoit să o primeşti din mâinile noastre, deşi stau înaintea Ta mii de Arhangheli, zeci de mii de Îngeri, Heruvimii şi Serafimii cu câte şase aripi şi cu ochi mulţi, care se înalţă zburând.

(Preotul ia steluţa de pe sfântul disc, face cruce deasupra lui, o sărută şi o aşază de-o parte, apoi spune cu voce ridicată:)

Cântarea de biruinţă cântând, strigând, glas înălţând şi grăind:

C: Sfânt, Sfânt, Sfânt e Domnul Sabaot; plin este cerul şi pământul de mărirea Lui. Osana întru Cele de Sus. Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului Osana întru Cele de Sus.

(Preotul rosteşte şi el imnul serafic, apoi, cu mâinile ridicate, rosteşte rugăciunea:)

Cu aceste fericite puteri, Stăpâne iubitor de oameni, şi noi strigăm şi grăim: Sfânt eşti şi Preasfânt, Tu şi Fiul Tău unicul născut şi Spiritul Tău cel Sfânt; Sfânt eşti şi Preasfânt şi de mare cuviinţă e mărirea Ta. Care atât de mult ai iubit lumea, încât pe Fiul Tău unicul născut L-ai dat, pentru ca tot cel ce crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică. El, venind şi toată rânduiala pentru noi plinindu-o, în noaptea în care a fost vândut, ori, mai ales, pe Sine Însuşi S-a dat pentru viaţa lumii, luând pâine în sfintele, preacuratele şi neprihănitele Sale mâini, mulţumind şi binecuvântând (+), sfinţind şi frângând, a dat sfinţilor Săi Învăţăcei şi Apostoli zicând:

(Cu voce ridicată, solemn:)

Luaţi, mâncaţi, acesta este Trupul Meu, Care pentru voi Se frânge, spre iertarea păcatelor

C: Amin.

(Preotul spune cu voce scăzută:)

Asemenea (+) şi potirul, după cină, zicând:

(Cu voce ridicată:)

Beţi dintru acesta toţi, acesta este Sângele Meu al legii celei noi, Care pentru voi şi pentru mulţi Se varsă, spre iertarea păcatelor.

C: Amin.

(Preotul se închină din nou, apoi, cu capul plecat, se roagă cu voce scăzută:)

Aducându-ne aminte de această poruncă mântuitoare şi de toate cele ce s-au făcut pentru noi: de cruce, de mormânt, de Învierea de a treia zi, de înălţarea la cer, de şederea de-a dreapta Tatălui şi de preamărita a doua venire.

(Cu voce ridicată:)

Ale Tale, dintru ale Tale, Ţie-Ţi aducem de toate (+) şi pentru toate.

C: Pe Tine Te lăudăm, pe Tine Te binecuvântăm, Ţie-Ţi mulţumim, Doamne, şi ne rugăm Ţie, Dumnezeului nostru.

(Preotul se roagă cu voce scăzută:)

Îţi oferim această jertfă spirituală şi fără vărsare de sânge şi cerem, Te rugăm şi cu umilinţă Te implorăm: trimite Spiritul Tău cel Sfânt peste noi şi peste aceste daruri ce sunt puse înainte.

(Preotul se închină, apoi, cu mâinile ridicate, se roagă cu voce scăzută:)

Doamne, Cel ce pe Preasfântul Tău Spirit în ora a treia L-ai trimis Apostolilor Tăi, pe Acela, Bunule, nu-L lua de la noi, ci înnoieşte-L în noi, care ne rugăm Ţie.

(Stih): Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule, şi spirit drept înnoieşte în cele dinăuntrul meu.

Doamne, Cel ce pe Preasfântul Tău Spirit (…)

(Stih): Nu mă lepăda de la faţa Ta şi Spiritul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine.

Doamne, Cel Ce pe Preasfântul Tău Spirit (…)

Şi fă pâinea aceasta, adică cinstitul Trup al Cristosului Tău. Amin.

Şi ce este în potirul acesta, adică cinstitul Sânge al Cristosului Tău. Amin. Amin.

Pe care Le-ai prefăcut cu Spiritul Tău cel Sfânt. Amin, Amin, Amin.

Să fie celor ce se vor cumineca spre trezirea sufletului, spre iertarea păcatelor, spre împărtăşirea cu Spiritul Tău cel Sfânt, spre plinirea Împărăţiei Cerurilor, spre îndrăznirea către Tine, iar nu spre judecată sau spre osândă.

Îţi aducem această jertfă spirituală împreună cu cei adormiţi în credinţă: Strămoşii, Părinţii, Patriarhii, Profeţii, Apostolii, Propovăduitorii, Evangheliştii, Martirii, Mărturisitorii, Pustnicii şi cu tot sufletul răposat în credinţă.

(Apoi spune cu voce ridicată:)

Dar, mai ales, cu preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita noastră Doamnă, de Dumnezeu Născătoare şi pururea Fecioară, Maria.

C: Cuvine-se cu adevărat să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu; pe cea pururea fericită şi preanevinovată şi Mama Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai onorată decât Heruvimii şi eşti mai mărită, fără de asemănare, decât Serafimii; care, fără stricăciune, pe Dumnezeu Cuvântul L-ai născut; pe tine, cea într-adevăr Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

(La Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, la sărbătorile Împărăteşti şi ale Preacuratei Fecioare Maria, vezi Cântări la Sfânta Liturghie)

(Preotul continuă cu voce scăzută:)

Cu Sfântul Ioan profetul, înainte-mergător şi botezător; cu sfinţii măriţi şi lăudaţi Apostoli; cu Sfântul (N), a cărui pomenire o facem, şi cu toţi Sfinţii Tăi, pentru ale căror rugăciuni cercetează-ne, Dumnezeule, şi adu-Ţi aminte de toţi cei adormiţi în speranţa învierii de veci.

(Preotul îi pomeneşte apoi pe cei vii:)

Pentru mântuirea, cercetarea, iertarea de păcate a servului lui Dumnezeu (N).

(Apoi pe cei morţi:)

Pentru odihna şi iertarea sufletului servului Tău (N), în loc luminos, de unde a fugit orice durere, întristare şi suspinare. Odihneşte-l, Dumnezeul nostru, unde străluceşte lumina feţei Tale.

Te rugăm: pomeneşte, Doamne, pe toţi episcopii dreptcredincioşi, pe cei ce drept învaţă cuvântul adevărului Tău, toată preoţimea, diaconimea întru Domnul şi toată tagma preoţească.

Îţi aducem această jertfă spirituală pentru toată lumea; pentru sfânta, catolică şi apostolică Biserică; pentru cei ce duc viaţă cinstită în curăţie; pentru conducătorii ţării noastre şi ai tuturor popoarelor. Dăruieşte-le, Doamne, paşnică domnie, ca şi noi, în liniştea lor, viaţă lină şi fără tulburare să trăim, în frică de Dumnezeu şi în cuviinţă.

(Preotul spune cu voce ridicată:)

Întâi pomeneşte, Doamne, pe Preafericitul Părinte Papa (N), pe Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop şi Mitropolit (N), pe (Înalt) Preasfinţitul nostru (Arhi) Episcop (N), pe care dăruieşte-i sfintelor Tale biserici în pace, întregi, onoraţi, sănătoşi, cu zile îndelungate, drept învăţând cuvântul adevărului Tău.

C: Şi pe toţi şi pe toate.

(La Liturghia Sf. Vasile cel Mare, vezi Cântări la Sfânta Liturghie)

(Preotul se roagă cu voce scăzută:)

Adu-Ţi aminte, Doamne, de oraşul (satul) acesta în care vieţuim, de toate ţările, oraşele şi satele şi de cei ce locuiesc în ele cu credinţă. Adu-Ţi aminte, Doamne, de cei ce călătoresc, de cei bolnavi, de cei ce se ostenesc, de cei ce sunt în robie şi de mântuirea lor. Pomeneşte-i, Doamne, pe cei ce aduc daruri şi fac bine în sfintele Tale biserici şi-şi aduc aminte de cei săraci şi peste noi, peste toţi, revarsă milostivirile Tale.

(Preotul spune cu voce ridicată:)

Şi dă-ne, cu o gură şi cu o inimă, să preamărim şi să cântăm preacinstitul şi de mare strălucire Numele Tău, al Tatălui şi al Fiului şi al Spiritului Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

C: Amin.

P: Şi să fie mila marelui Dumnezeu şi Mântuitorul nostru Isus Cristos, cu voi, cu toţi (+).

C: Şi cu spiritul tău.

P: Pe toţi Sfinţii pomenindu-i, iară şi iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.

C: Doamne, îndură-Te spre noi.

P: Pentru cinstitele daruri ce s-au adus şi s-au sfinţit, Domnului să ne rugăm.

P: Ca Dumnezeul nostru iubitor de oameni, Cel ce le-a primit în sfântul şi mai presus de ceruri şi înţelegătorul Său altar, ca pe o plăcută mireasmă spirituală, să ne trimită dumnezeiasca milă şi darul Spiritului Sfânt, să ne rugăm.

C: Doamne, îndură-Te spre noi.

Pentru ca să ne mântuim de tot necazul, mânia, primejdia şi nevoia, Domnului să ne rugăm.

C: Doamne, îndură-Te spre noi.

(Preotul se roagă cu voce scăzută:)

Înaintea Ta punem toată viaţa şi speranţa noastră, Stăpâne iubitor de oameni, şi cerem, şi ne rugăm şi ne smerim: învredniceşte-ne să ne împărtăşim cu cereştile şi înfricoşătoarele Tale Taine, ale acestei sfinte şi spirituale mese, în curată conştiinţă, spre iertarea păcatelor, spre îndreptarea greşelilor, spre împărtăşirea cu Spiritul Tău cel Sfânt, spre moştenirea Împărăţiei Cerurilor, spre îndrăznirea către Tine, iar nu spre judecată sau spre osândă.

P: Apără-ne şi ne mântuieşte, miluieşte-ne şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu darul tău.

C: Doamne, îndură-Te spre noi.

P: Ziua toată, desăvârşită, sfântă, cu pace şi fără de păcate, înger de pace, credincios îndreptător, păzitor sufletelor şi trupurilor noastre, de la Domnul să cerem.

C: Dă-ne, Doamne.

Milă şi iertare de păcatele şi de greşelile noastre, cele bune şi de folos sufletelor noastre şi pace lumii, de la Domnul să cerem.

C: Dă-ne, Doamne.

Ceealaltă vreme a vieţii noastre în pace şi în pocăinţă să o petrecem, sfârşit creştinesc vieţii noastre, fără pătimire, cu pace, şi răspuns bun la înfricoşătoarea judecată a lui Cristos, de la Domnul să cerem.

C: Dă-ne, Doamne.

Unirea în credinţă şi împărtăşirea Spiritului Sfânt cerând, pe noi înşine, unul pe altul şi toată viaţa noastră lui Cristos Dumnezeu să o dăm.

C: Ţie, Doamne.

(Preotul spune cu voce ridicată:)

Şi învredniceşte-ne, Stăpâne, cu îndrăznire fără osândă, să cutezăm a Te chema pe Tine, Dumnezeule ceresc, Tată, şi să zicem:

(Întreaga asistenţă spune:)

Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-Se Numele Tău, vină Împărăţia Ta, facă-Se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi şi ne iartă nouă păcatele noastre precum şi noi iertăm greşiţilor noştri şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne mântuieşte de cel rău.

P: Că a Ta este Împărăţia şi puterea şi mărirea, a Tatălui şi a Fiului şi a Spiritului Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

C: Amin.

P: Pace (+) tuturor.

C: Şi spiritului tău.

P: Capetele voastre, Domnului să le plecaţi.

C: Ţie, Doamne.

(Preotul se roagă cu voce scăzută:)

Îţi mulţumim, Împărate nevăzut, Cel ce cu puterea Ta nemăsurată toate le-ai făcut şi cu mulţimea milei Tale din nefiinţă la fiinţă toate le-ai adus. Însuţi, Stăpâne, priveşte din cer spre cei ce şi-au plecat Ţie capetele lor, că nu le-au plecat trupului şi sângelui, ci Ţie, înfricoşătorului Dumnezeu. Tu deci, Stăpâne, cele puse înainte, nouă tuturor spre bine întocmeşte-le, după a fiecărui osebită trebuinţă: cu cei ce călătoresc împreună călătoreşte, pe cei bolnavi vindecă-i, Cel ce eşti doctorul sufletelor şi al trupurilor.

(Apoi, cu voce ridicată:)

Cu darul, cu îndurările şi cu iubirea de oameni a Fiului Tău unicul născut, împreună cu Care eşti binecuvântat, cu Preasfântul, bunul şi de viaţă făcătorul Tău Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

C: Amin.

(Preotul se roagă cu voce scăzută:)

Ia aminte, Doamne Isuse Cristoase, Dumnezeul nostru, din Sfântul Tău lăcaş şi de pe scaunul măririi Împărăţiei Tale şi vino să ne sfinţeşti, Cel ce sus şezi împreună cu Tatăl, iar aici, împreună cu noi nevăzut petreci, şi învredniceşte-ne prin mâna Ta cea puternică să ni se dea Preacuratul Tău Trup şi Preacinstitul Tău Sânge şi, prin noi, tot poporului Tău.

(Preotul se închină şi spune cu voce scăzută:)

Dumnezeule, fii milostiv mie, păcătosului.

(Apoi, cu voce ridicată:)

P: Să luăm aminte.

(Preotul înalţă Sfânta Pâine zicând:)

Sfintele, sfinţilor.

C: Unul Sfânt, Unul Domn, Isus Cristos, întru mărirea lui Dumnezeu Tatăl. Amin.

(Preotul frânge cu evlavie Sfânta Pâine, spunând cu voce scăzută:)

Se frânge şi Se împarte Mielul lui Dumnezeu, Fiul Tatălui, Cel ce Se frânge, dar nu Se împarte, Cel ce Se mănâncă totdeauna, dar niciodată nu Se sfârşeşte, ci, pe cei ce se împărtăşesc, îi sfinţeşte. Isus Cristos, învinge

(Preotul ia o părticică, face cu ea cruce deasupra sfântului potir şi spune cu voce scăzută:)

Plinirea credinţei prin Spiritul Sfânt. Amin.

(Preotul binecuvântează apa încălzită zicând:)

Binecuvântată (+) este căldura Sfinţilor Tăi, totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

(Preotul ia o părticică din Sfânta Pâine şi spune:)

Cinstitul şi Preasfântul Trup al Domnului, Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Isus Cristos Se dă mie preotului (N) spre iertarea păcatelor şi spre viaţa de veci.

(Preotul, cu capul plecat, se roagă:)

Cred, Doamne, şi mărturisesc că Tu eşti Cristos, Fiul lui Dumnezeu cel viu, Care ai venit în lume să-i mântuieşti pe cei păcătoşi, între care cel dintâi sunt eu. Cred că ce iau este cu adevărat Însuşi Preacuratul Tău Trup şi Însuşi Preacinstitul Tău Sânge. Deci mă rog Ţie: miluieşte-mă şi iartă-mi greşelile făcute cu voie sau fără voie, cu cuvântul sau cu lucrul, cu ştiinţă sau cu neştiinţă, şi învredniceşte-mă, fără de osândă, să mă împărtăşesc cu preacuratele Tale Taine, spre iertarea păcatelor şi spre viaţa de veci. Amin.

Cinei Tale celei de taină, astăzi, Fiule al lui Dumnezeu, părtaş primeşte-mă, că nu voi spune duşmanilor Tăi taina Ta, nici nu te voi săruta ca Iuda, ci, ca tâlharul mărturisind, strig către Tine: pomeneşte-mă, Doamne, în Împărăţia Ta.

Doamne, nu sunt vrednic să intri sub necurăţitul acoperământ al sufletului meu, dar, precum ai primit să Te culci în peşteră şi în ieslea animalelor, iar în casa lui Simion leprosul ai primit-o pe păcătoasa cea asemenea mie, care a venit la Tine, Însuţi binevoieşte să intri şi în ieslea sufletului meu necuvântător şi în necuratul meu trup mort şi lepros şi, precum nu Te-ai scârbit de gura păcătoasei care săruta preacuratele Tale picioare, tot aşa, Stăpâne, Dumnezeul meu, nu Te scârbi nici de mine păcătosul, ci, ca un bun şi iubitor de oameni, fă-mă vrednic să fiu părtaş Preasfântului Tău Trup şi Sânge.

Dumnezeul nostru, slăbeşte, lasă, iartă-mi greşelile făcute cu ştiinţă sau cu neştiinţă, cu cuvântul sau cu lucrul, toate iartă-mi-le ca un bun şi iubitor de oameni; pentru rugăciunile Preacuratei şi pururea Fecioară, Maria, învredniceşte-mă ca, fără de osândă, să primesc Preacinstitul şi Preacuratul Tău Trup, spre vindecarea sufletului şi a trupului. Că a Ta este Impărăţia şi puterea şi mărirea, a Tatălui şi a Fiului şi a Spiritului Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Nu spre judecată sau spre osândă să-mi fie împărtăşirea cu Sfintele Tale Taine, Doamne, ci spre vindecarea sufletului şi a trupului.

(Preotul consumă o părticică din Sfânta Pâine, apoi se închină adânc şi se cuminecă de trei ori din sfântul potir, zicând cu voce scăzută:)

Mă cuminec eu, servul lui Dumnezeu preotul (N), cu Cinstitul şi Sfântul Sânge al Domnului Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Isus Cristos, spre iertarea păcatelor şi spre viaţa de veci.

(Apoi îşi şterge buzele şi marginea potirului, zicând:)

Iată, S-a atins de buzele mele şi va şterge fărădelegile mele şi toate păcatele mele le va curăţi.

(Rugăciunea de mulţumire a Preotului:)

Mulţumim, Stăpâne, iubitorule de oameni, binefăcătorul sufletelor şi al trupurilor noastre, că şi în ziua de azi ne-ai învrednicit de cereştile şi nemuritoarele Tale Taine. Îndreaptă calea noastră, întăreşte-ne pe toţi în frica Ta, păzeşte viaţa noastră, întăreşte paşii noştri, pentru rugăciunile şi mijlocirile măritei Născătoare de Dumnezeu şi pururea Fecioară, Maria, şi ale tuturor Sfinţilor Tăi.

(Preotul spune cu voce ridicată:)

Cu frică de Dumnezeu, cu credinţă şi cu dragoste să vă apropiaţi.

C: Amin. Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului, Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă.

(În loc de Binecuvântat este…, începând cu ziua de Paşti şi până în ultima zi de miercuri înainte de Înălţarea Domnului (Ispas) se cântă Cristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi, celor din morminte, viaţă dăruindu-le)

(Se spun rugăciunile de cuminecare cu poporul:)

Cred, Doamne, şi mărturisesc–

Cinei Tale celei de taină–

Nu spre judecată sau spre osândă–

(Preotul îi cuminecă pe credincioşi, apoi îi binecuvântează cu sfântul potir, zicând cu voce ridicată:)

Mântuieşte, Dumnezeule, poporul Tău şi (+) binecuvântează moştenirea Ta.

C: Văzut-am lumina cea adevărată, luat-am Spiritul Ceresc, aflat-am credinţa cea adevărată, nedespărţitei Sfintei Treimi închinându-ne, că Aceea ne-a mântuit pe noi.

(În loc de Văzut-am lumina…, începând cu ziua de Paşti şi până în ultima zi de miercuri înainte de Înălţarea Domnului (Ispas) se cântă Cristos a înviat din morţi–, vezi mai sus).

(Preotul se întoarce la altar, cădeşte de trei ori, zicând cu voce scăzută:)

Înalţă-Te la ceruri, Dumnezeule, şi peste tot pământul mărirea Ta.

(Preotul se închină, ia sfântul potir, se întoarce şi, privind spre popor, spune cu voce scăzută:)

Binecuvântat este Dumnezeul nostru.

(Apoi cu voce ridicată:)

Totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

(Preotul merge la masa proscomidiei şi consumă ce a rămas în sfântul potir, după care rosteşte rugăciunea:)

Plinirea Legii şi a profeţilor fiind Tu Însuţi, Cristoase Dumnezeul nostru, Cel ce ai plinit toată rânduiala părintească, umple de bucurie şi de veselie inimile noastre, totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

C: Amin. Să se umple gurile noastre de lauda Ta, Doamne, ca să lăudăm mărirea Ta, că ne-ai învrednicit să ne împărtăşim cu sfintele, cele fără de moarte, cu preacinstitele şi de viaţă făcătoarele Tale Taine. Întăreşte-ne în sfinţenia Ta, toată ziua să învăţăm dreptatea Ta. Aliluia, aliluia, aliluia.

(În loc de Să se umple…, începând cu ziua de Paşti şi până în ultima zi de miercuri înainte de Înălţarea Domnului (Ispas) se cântă Cristos a înviat din morţi…,)

P: Drepţi, împărtăşindu-ne cu dumnezeieştile, sfintele, preacuratele, cele fără de moarte, cereştile şi de viaţă făcătoarele, înfricoşătoarele Taine ale lui Cristos, cu vrednicie să-I mulţumim Domnului.

C: Doamne, îndură-Te spre noi.

P: Apără-ne şi ne mântuieşte, miluieşte-ne şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu darul Tău.

C: Doamne, îndură-Te spre noi.

P: Ziua toată, desăvârşită, sfântă, cu pace şi fără păcate cerând, pe noi înşine, unul pe altul şi toată viaţa noastră lui Cristos Dumnezeu să o dăm.

C: Ţie, Doamne.

(Preotul se întoarce la altar, strânge Antimisul şi face peste el cruce cu Evanghelia, zicând:)

Că Tu eşti sfinţirea noastră şi Ţie mărire Îţi înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Spiritului Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

C: Amin.

P: Cu pace să ieşim.

C: În Numele Domnului.

P: Domnului să ne rugăm.

C: Doamne, îndură-Te spre noi.

(Preotul citeşte cu voce ridicată Rugăciunea amvonului, în afara altarului:)

Cel ce îi binecuvântezi pe cei ce te binecuvântează, Doamne, şi îi sfinţeşti pe cei ce speră în Tine, mântuieşte poporul Tău şi binecuvântează moştenirea Ta. Plinătatea Bisericii Tale în pace păzeşte-o; sfinţeşte-i pe cei ce iubesc podoaba casei Tale; Tu pe aceştia preamăreşte-i cu dumnezeiasca Ta putere şi nu ne lăsa pe noi cei ce sperăm în Tine. Pace dăruieşte lumii Tale, Bisericilor Tale, preoţilor şi tot poporului Tău iubitor de Cristos. Că toată darea cea bună şi tot darul desăvârşit este de sus, coborând de la Tine, Părintele luminilor, şi Ţie mărire, mulţumire şi închinare înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Spiritului Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

C: Amin. Fie Numele Domnului binecuvântat, de acum şi până în veac.

(În loc de Fie Numele…, începând cu ziua de Paşti şi până în ultima zi de miercuri înainte de Înălţarea Domnului (Ispas) se cântă Cristos a înviat din morţi…)

P: Binecuvântarea Domnului să vină peste voi, cu al Său dar şi cu a Sa iubire de oameni, totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

C: Amin.

P: Mărire Ţie, Cristoase Dumnezeule, speranţa noastră, mărire Ţie.

C: Mărire – Şi acum -. Doamne, îndură-Te spre noi (de trei ori). Părinte, binecuvântează.

(În loc de Mărire – Şi acum –, începând cu ziua de Paşti şi până în ultima zi de miercuri înainte de Înălţarea Domnului (Ispas) se cântă Cristos a înviat din morţi…)

(Preotul face dezlegarea)

(Duminica:) Cel Ce a înviat din morţi,

(La Sărbătorile Împărăteşti vezi…)

(În celelalte zile) Cristos, adevăratul nostru Dumnezeu, pentru rugăciunile Preacuratei Sale Mame, ale Sfântului nostru Părinte Ioan Gură-de-Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului, şi ale tuturor Sfinţilor, să ne miluiască şi să ne mântuiască fiind bun şi iubitor de oameni.

C: Amin. Stăpâne, primeşte rugăciunea servilor tăi şi ne mântuieşte pe noi din toată nevoia şi întristarea.

(din “Cartea de rugăciuni” sub îngrijirea pr. prof. Anton Goţia,
Editura Viaţa Creştină, Cluj-Napoca, 1996
)

 

Doxologia

Mărire întru cele de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bună învoire.

Te lăudăm, Te binecuvântăm, ne închinăm Ţie, Te mărim pe Tine; Îţi mulţumim pentru mare mărirea Ta.

Doamne, Împărate, Dumnezeule ceresc, Părinte atotţinătorule; Doamne, Fiule unule-născut, Isuse Cristoase şi Spirite Sfinte.

Doamne Dumnezeule, Mieluşelul lui Dumnezeu, Fiul Părintelui, Cel ce ridici păcatele lumii, miluieşte-ne pe noi, Cel ce ridici păcatele lumii.

Primeşte rugăciunea noastră, Cel ce şezi de-a dreapta Tatălui, şi ne miluieşte.

Că Tu eşti unul Sfânt, unul Domn, Isus Cristos; întru mărirea lui Dumnezeu Tatăl. Amin.

În toate zilele Te voi binecuvânta şi voi lăuda Numele Tău în veac şi în veacul veacului.

Învredniceşte-ne, Doamne, în ziua aceasta, fără de păcat să ne păzim.

Binecuvântat eşti, Doamne, Dumnezeul Părinţilor noştri, şi lăudat şi preamărit este Numele Tău în veci. Amin.

Fie, Doamne, mila Ta spre noi: precum am nădăjduit şi noi în Tine.

Binecuvântat eşti, Doamne: învaţă-mă îndreptările Tale.

Doamne, scăpare ne-ai fost în neam şi în neam. Eu am zis: Doamne, miluieşte-mă; vindecă sufletul meu, că am greşit înaintea Ta.

Doamne, la Tine am scăpat, învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu.

Că la Tine este izvorul vieţii şi în lumina Ta vom vedea lumină.

Trimite mila Ta, celor ce Te cunosc pe Tine.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte Fără-de-moarte, îndură-Te spre noi.

Mărire Tatălui, Fiului şi Spiritului Sfânt, acum şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

Sfinte Fără-de-moarte, îndură-te spre noi.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte Fără-de-moarte, îndură-Te spre noi.

Troparele de după Doxologie

La glas 1, 2, 3, 4:

Astăzi toată lumea s-a mântuit; să cântăm Celui ce a înviat din mormânt şi începătorul vieţii noastre; că, stricând cu moartea pe moarte, biruinţă ne-a dat nouă şi mare milă.

La glas 5, 6, 7, 8:

Înviat-ai din mormânt şi legăturile iadului le-ai rupt, stricat-ai osânda morţii, Doamne, pe toţi din cursele potrivnicului scăpându-i. Arătându-Te Apostolilor Tăi, i-ai trimis să predice şi printr-înşii pacea Ta ai dăruit-o lumii, mult milostive.

(din “Cartea de rugăciuni” sub îngrijirea pr. prof. Anton Goţia,
Editura Viaţa Creştină, Cluj-Napoca, 1996
)

Acte de evlavie creştină

(Prin aceste acte de evlavie, creştinul îşi poate trezi în suflet virtuţile teologale: credinţa, speranţa şi iubirea. Acestea se primesc prin Taina Sfântului Botez şi se pierd prin păcatele de moarte).

Act de credinţă

Dumnezeul meu, fiindcă eşti adevărul veşnic, cred tot ce ai descoperit Sfintei Biserici Catolice şi ce ne învaţă ea şi anume: cred că este un singur Dumnezeu în trei persoane deosebite, Care Se numesc: Tatăl, Fiul şi Spiritul Sfânt; cred că Fiul lui Dumnezeu S-a făcut om în sânul Preacuratei Fecioare Maria, prin puterea Spiritului Sfânt şi Se numeşte Isus Cristos, Care a pătimit şi a murit pentru mântuirea noastră veşnică; şi cred că Dumnezeu îi răsplăteşte pe cei buni cu Împărăţia Cerului şi îi pedepseşte pe cei răi cu iadul şi vreau să trăiesc şi să mor în această credinţă.

Act de speranţă

Dumnezeul meu, fiindcă eşti atotputernic, nemărginit de bun şi milostiv şi Îţi împlineşti promisiunile, sper în iertarea păcatelor mele şi în Împărăţia Cerurilor, pentru meritele Domnului nostru Isus Cristos, prin faptele bune pe care am încredere să le fac cu ajutorul harului Tău.

Act de iubire

Dumnezeul meu, fiindcă eşti nemărginit de bun, Te iubesc mai mult decât orice şi, din dragoste către Tine, îl iubesc pe aproapele meu ca pe mine însumi şi sunt hotărât să pierd mai bine totul, chiar viaţa mea, decât să Te supăr vreodată.

Act de căinţă (părere de rău)

Doamne Dumnezeul meu, îmi pare rău din inimă de toate păcatele mele şi le urăsc, pentru că, prin ele, Te-am vătămat pe Tine Care eşti nemărginit de bun şi vrednic de iubire. Îmi propun, cu ajutorul Tău, să nu Te mai vatăm şi să-nconjur toate prilejurile de păcat.

(din “Cartea de rugăciuni” sub îngrijirea pr. prof. Anton Goţia,
Editura Viaţa Creştină, Cluj-Napoca, 1996
)

Poruncile şi Sacramentele

PORUNCILE LUI DUMNEZEU (DECALOGUL)

1. Eu sunt Domnul Dumnezeul tău; să nu ai alţi dumnezei în afară de Mine; să nu-ţi faci chip cioplit ca să te închini lui.

2. Să nu iei Numele Domnului Dumnezeului tău în deşert.

3. Adu-ţi aminte să sfinţeşti ziua Domnului.

4. Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta ca să trăieşti mult şi bine pe pământ.

5. Să nu ucizi.

6. Să nu fii desfrânat.

7. Să nu furi.

8. Să nu mărturiseşti strâmb împotriva aproapelui tău.

9. Să nu pofteşti femeia aproapelui tău.

10. Să nu pofteşti casa aproapelui tău şi nici un lucru ce este al lui.

PORUNCILE BISERICII

1. Să ţii sărbătorile legate.

2. Să asculţi Sfânta Liturghie, duminicile şi în sărbători, cu evlavie, cum se cuvine.

3. Să ţii posturile şi ajunurile după cum te învaţă Biserica.

4. Să-ţi mărturiseşti păcatele la preotul orânduit şi să te cumineci cel puţin o dată pe an, la Paşti.

5. Să nu faci nuntă în zilele oprite ale anului.

CELE ŞAPTE TAINE (SACRAMENTE)

1. Botezul

2. Mirul

3. Pocăinţa

4. Sfânta Euharistie

5. Maslul (Ungerea bolnavilor)

6. Preoţia

7. Căsătoria

(din “Cartea de rugăciuni” sub îngrijirea pr. prof. Anton Goţia,
Editura Viaţa Creştină, Cluj-Napoca, 1996
)

Rugăciuni la masă

Înainte de mâncare

(La prânz)

Tatăl nostru…

Cristoase Dumnezeule, binecuvântează mâncarea şi băutura servilor tăi, că Sfânt eşti totdeauna, acum şi pururea, şi în vecii vecilor. Amin.

(Seara)

Mânca-vor săracii şi se vor sătura şi-L vor lăuda pe Domnul; cei ce-L caută pe Dânsul, vii vor avea inimile lor în veacul veacului. Amin.

După mâncare

Îţi mulţumim, Cristoase Dumnezeul nostru, că ne-ai hrănit cu bunătăţile Tale pământeşti; nu ne lipsi nici de Împărăţia Ta Cerească, ci, precum ai venit în mijlocul Apostolilor, pace dăruindu-le, aşa vino şi la noi şi ne mântuieşte. Amin.

(din “Cartea de rugăciuni” sub îngrijirea pr. prof. Anton Goţia,
Editura Viaţa Creştină, Cluj-Napoca, 1996
)