Să-L ador pe Dumnezeu prezent în mine şi să mă smeresc în faţa Lui.
Doamne, Dumnezeul meu, cred că locuieşti în inima mea, că pătrunzi în adâncurile sufletului meu şi străbaţi gândurile mele.
Cu simţămintele cele mai adânci mă închin Ţie şi Îţi aduc cinstirea cuvenită din partea făpturii către Ziditorul ei, Stăpânul preaînalt şi iubitor.
Să citesc încet, încercând să înţeleg, să gust:
(Propuneri pentru cărţi de meditaţie: Toma de Kempis, Urmarea lui Cristos; P. Plus, Înfruntă viaţa; Sf. Alfons, Şcoala iubirii lui Cristos; Fie voia Ta; Sf. Ioan Vianney, Meditaţii Euharistice; Sf. Francisc de Sales, Îndrumare pentru viaţa evlavioasă; Chiara Lubich, Cuvântul vieţii ).
Să mă întreb:
1. Care este semnificaţia acestor rânduri;
2. Ce reţin din ele;
3. Ce am făcut în trecut în legătură cu acest punct;
4. Ce am de făcut în viitor.
După meditaţie
1. Să mulţumesc lui Dumnezeu pentru lumina primită;
2. Să-I ofer hotărârile luate;
3. Să-L rog stăruitor să mă facă să-I fiu credincios.
Mama mea preabună, Preasfântă Fecioară, mă ofer cu totul ţie şi, ca să-mi arăt încrederea faţă de tine, îţi ofer ochii, urechile, gura, vorbele, inima mea şi pe mine însumi. Fiind deci cu totul al tău, păstrează-mă şi mă ocroteşte ca pe averea şi proprietatea ta. Amin.
Rugaţi-vă neîncetat
(O seamă de deprinderi sufleteşti pentru intensificarea vieţii spirituale în decursul zilei).
Mă scol dis-de-dimineaţă; de îndată ce sunt îmbrăcat, mă aşez în genunchi şi mă rog lui Dumnezeu şi Preacuratei Fecioare să mă ajute să reuşesc în lucrul meu. Apoi mă aşez la lucru. Dacă nu merge, mă reaşez în genunchi şi reîncep să mă rog până când inspiraţia vine (Haydn).
Viaţa spirituală o putem defini ca fiind starea de activitate obişnuită a unui suflet preocupat să-şi stăpânească pornirile naturale şi să-şi însuşească deprinderea de a judeca şi de a se conduce în toate după lumina Evangheliei şi după exemplul lui Isus.
Prima hrană zilnică a acestei vieţi spirituale o formează rugăciunile de dimineaţă, meditaţia şi Sfânta Liturghie. Dar, pe lângă acestea, în mijlocul ocupaţiilor zilnice, după împrejurări şi după dispoziţiile sufleteşti, te mai poţi folosi de una dintre rugăciunile de mai jos. Important este ca fiecare activitate să o facem din iubire faţă de Dumnezeu şi faţă de aproapele.
Înainte de învăţat
Bunule Isuse, Care la doisprezece ani ai şezut în mijlocul învăţătorilor, îi ascultai, îi întrebai şi le răspundeai, încât se minunau toţi de înţelepciunea Ta, trimite-mi darul şi luminează-mă să învăţ ceea ce Îţi place şi să le pot împlini spre lauda Numelui Tău. Amin.
În timp ce înveţi
Fiule, când vei avea vreo dificultate în munca ta, înalţă-ţi spiritul la Dumnezeu şi roagă-L să-ţi ajute, iar El te va ajuta (Gratry).
Doamne, ţine sufletul meu treaz şi trimite asupra lui lumină îmbelşugată. Amin.
După învăţat
Îţi mulţumesc, Doamne, pentru că lucrul început sub privirea Ta l-am continuat şi l-am terminat în acelaşi fel. Fă să mă servesc de adevăr pentru mântuirea mea şi a altora şi niciodată să nu întreprind ceva care să Te supere. Amin.
Examenul particular de conştiinţă
Dacă am corecta anual chiar şi numai o singură greşeală, foarte curând am fi desăvârşiţi (Toma de Kempis).
Examenul particular de conştiinţă este o scurtă privire asupra defectului dominant pe care ne-am hotărât să-l combatem ori asupra virtuţii pe care te-ai hotărât să o practici.
Examinează-te în timpul zilei şi vezi dacă ai căzut cumva din nou în greşeala pe care ţi-ai propus s-o combaţi.
Dacă da, reînnoieşte-ţi hotărârea de îndreptare şi cere harul lui Dumnezeu pentru a reuşi.
Mijloace pentru stăruinţă în hotărârea luată
1. Reînnoieşte-ţi hotărârea în fiecare dimineaţă la rugăciune, la Sfânta Liturghie şi în timpul zilei, mai ales în faţa anumitor împrejurări.
2. Caută să prevezi ocaziile recăderii, ca să te fereşti şi să te aperi împotriva lor.
3. Dacă ai căzut, trezeşte-ţi îndată părerea de rău.
4. De fiecare dată când ai săvârşit iarăşi greşeala pe care te-ai hotărât s-o combaţi, impune-ţi o penitenţă, fie şi uşoară.
5. Reflectează cât mai des asupra motivelor care trebuie să te îndemne să te fereşti de greşeala de care te-ai hotărât să te desprinzi.
Rugăciune în ispite de necurăţie
Isuse al meu preaputernic, Tu, Care ai surpat puterea şarpelui necurat, nu mă lăsa muşcat de pofta necurată. Cei răi vorbesc şi fac lucruri necuviincioase; ajută-mă să nu-i ascult şi să nu-i urmez.
Fă, Isuse, ca trupul meu să fie Biserica Ta, iar sufletul – chipul feţei Tale.
Mamă Sfântă Preacurată, sub acoperământul tău alerg. Ţine-mă curat ca o floare în grădina lui Isus. Amin.
Vizita la Sfântul Sacrament
Vino la mine când eşti amărât; vino, căci în afară de Mine nu este ajutor care să scape, nu este sfat care să folosească, nu este doctorie care să tămăduiască (Toma de Kempis).
În timpul vizitei la Sfântul Sacrament se pot recita orice rugăciuni (Tatăl nostru, Născătoarea, Rozarul, Paraclisul etc.); poţi să le oferi pentru tine, pentru părinţi, pentru unirea Bisericilor etc. Te poţi folosi şi de rugăciunile de mai jos.
Te ador, Isuse
Dumnezeul meu şi iubirea mea Mă închin Ţie cu cea mai adâncă smerenie. Te rog, cu toată slăbiciunea iubirii mele, să primeşti vizita şi adoraţia mea ca şi cum Te-aş vizita şi adora în toate bisericile şi chivoturile din lume, unde locuieşti singuratic şi părăsit. Te rog, primeşte împărtăşirile mele spirituale, actele de iubire şi toate faptele bune pe care le pot face, ca să aduc mângâiere Preasfintei Tale Inimi prezentă în Sfânta Euharistie.
Te ador, Isuse, în toate chivoturile, dar mai ales acolo unde, în afară de preoţi, nici un suflet nu Te primeşte, nici o mână nu împodobeşte biserica Ta, nici un ochi nu Te caută şi nici o inimă nu Te doreşte.
Acolo ajută-mă să mă grăbesc cu spiritul, acolo să-Ţi aduc faptele mele de iubire, acolo să mă odihnesc la picioarele Tale. Mântuitorul meu din Preasfântul Sacrament, Ţie-Ţi închin viaţa şi moartea mea; primeşte-mi inima la picioarele altarului, căci acolo îmi aflu adevărata odihnă a sufletului. Amin.