Categorie: Pastoraţia adulţilor

Publicat pe

Familia şi mass media

O analiză pertinentă a fenomenului mass-media în raport cu familia şi dezvoltarea ei presupune o provocare foarte serioasă de a păstra obiectivismul între un partizanat pro-mass-media (care consideră informaţia ca fiind absolut necesară, cât mai proaspătă, cât mai variată, cât mai relevantă) şi o poziţie care vede mai ales partea goală a paharului (promovarea non-valorilor, a bârfei, calomniei, pornografiei, limbajului suburban etc.).

Prin urmare va trebui să trecem în revistă ambele faţete ale problemei, cu inerentele legături cu viaţa de familie, cu dezvoltarea copiilor, a relaţiilor dintre membrii familiei, etc.

În perioada studenţiei, unul dintre profesorii de teologie numea televizorul „tabernacolul electronic”, semn al prezenţei constante în casele noastre şi semn al „adorării” pe care banalul ecran îi primeşte din partea consumatorilor. În condiţiile în care studii recente vorbesc despre mai bine de 6 ore petrecute zilnic în faţa televizorului, fina ironie n-ar mai trebui să mire pe nimeni.

Continuă lectura „Familia şi mass media”

Publicat pe

Demnitatea vieţii

Am ajuns deja la luna martie, lună dedicată vieţii şi demnităţii ei. Nu cred că mai e nevoie să trecem în revistă toată doctrina Bisericii privind viaţa, Creatorul ei, faptul că omul este nu creator şi stăpân ci administrator al ei, că omul are dreptul la viaţă şi este om din momentul conceperii, fertilizării, că avortul, eutanasia, eugenia, mentalitatea contraceptivă, reprezintă atentate la adresa demnităţii şi sanctităţii vieţii. Toate aceste elemente de doctrină şi teologie pot fi găsite în Catechismul Bisericii Catolice, într-o serie de documente magisteriale pe care le recomand cu multă căldură tuturor, de la mic la mare, de la clerici până la laici: Donum Vitae, Evangelium Vitae, Humanae Vitae, Familiaris Consortio, Caritas in Veritate, etc.

V-aş propune, prin urmare, o abordare scurtă şi sinceră a situaţiei actuale, cu plusurile şi minusurile ei, cu o accentuare a rolului nostru şi a exemplelor demne de urmat din jur.

Continuă lectura „Demnitatea vieţii”

Publicat pe

„Ecclesia domestica” şi postul

În primul rând, practica pastorală mi-a demonstrat, fără urmă de dubiu, că foarte des nu ştim să postim, nu reuşim să intrăm în profunzime, cramponându-ne strict pe postul alimentar, fără a înţelege că postul nu e un scop în sine (o listă lungă de alimente la care am renunţat sau de fapte bune pe care le-am făcut) ci un mijloc de eliberare, purificare, care ne apropie de Dumnezeu.

În al doilea rând pentru că discutând cu tinerii am observat mari reticenţe faţă de post, motivate de faptul că e rezervat exclusiv celor în vârstă, care nu au altceva de făcut decât să se roage şi să postească, că cei tineri, având o viaţă activă, nu pot renunţa la proteine, glucide, lipide, etc. Din păcate pentru entuziasmul vârstei, se uită că anumite tipuri de „demoni„ (alcoolul, tutunul, lenea, minciuna, egoismul, hormonii, etc.) nu pot fi scoşi decât cu post şi rugăciune.

Continuă lectura „„Ecclesia domestica” şi postul”

Publicat pe

Celebrarea Zilei Mondiale a Bolnavului

Sâmbătă, 11 februarie 2012, Capela Sf. Iosif

LA VINDECARE PRIN CREDINŢĂ ŞI CONVERTIRE

“ESTE VREUNUL PRINTRE VOI ÎN SUFERINŢĂ? SĂ SE ROAGE! ESTE VREUNUL CU INIMĂ BUNĂ? SĂ CÂNTE CÂNTĂRI DE LAUDĂ! ESTE VREUNUL PRINTRE VOI BOLNAV? SĂ CHEME PE PREOŢII BISERICII; ŞI SĂ SE ROAGE PENTRU EL, DUPĂ CE-L VOR UNGE CU UNTDELEMN ÎN NUMELE DOMNULUI”. (Iacob 5, 13-14)

06.45 – 07.30 – Sfânta Liturghie celebrată în mod solemn pentru bolnavii noștri
07.30 – 08.00 Rugăciuni pentru bolnavi

Continuă lectura „Celebrarea Zilei Mondiale a Bolnavului”

Publicat pe

Paternitatea responsabilă

Paternitatea umană se actualizează în mod responsabil în cadrul matrimoniului – familiei.

Unul dintre scopurile fundamentale ale căsătoriei este acela al perpetuării speciei, pentru că iubirea conjugală este fecundă prin însăşi natura sa, actul conjugal având două semnificaţii: sens unitiv (dăruirea totală şi definitivă a soţilor) şi sens procreativ (darul vieţii pentru o nouă fiinţă umană).

Se revelează astfel în mod evident demnitatea fiinţei umane, chemată să trăiască bunătatea şi fecunditatea cu care a fost înzestrată de Dumnezeu, să colaboreze cu Creatorul, participând ca părinte (mamă sau tată) la opera creatoare a lui Dumnezeu. (Gaudium et spes, 50).

Noua fiinţă umană reprezintă fructul iubirii conjugale (dăruirea reciprocă, totală, definitivă şi exclusivă între soţ şi soţie), reflectând iubirea dintre cele trei Persoane Divine, iubire ce devine fecundă în actul creaţiei.

Continuă lectura „Paternitatea responsabilă”

Publicat pe

„…Dumnezeu i-a binecuvântat…”

Vorbeam în articolul trecut despre primii paşi pe care un cuplu îi face pe drumul definirii sale, pe drumul cunoaşterii partenerului. Au trecut tatonările, cunoaşterea s-a aprofundat, cei doi văd un drum comun la orizont, deci se pune problema oficializării relaţiei. Dar mai ales a binecuvântării ei, a primirii Sacramentului Căsătoriei.

Nu sunt un mare specialist în Teologie Dogmatică, Drept Canonic sau Liturgică, prin urmare nu vă aşteptaţi la un tratat exhaustiv despre Căsătorie, însă e necesar să prezentăm anumite consideraţii care să explice, care să sublinieze aspectele fundamentale ale relaţiei de cuplu care creşte sub mâna Domnului.

Prezenţa lui Dumnezeu, binecuvântarea Lui face relaţia diferită de un simplu parteneriat, o simplă amiciţie. Binecuvântarea face diferenţa.

Continuă lectura „„…Dumnezeu i-a binecuvântat…””